De la o vreme, festivalurile internaţionale de film sînt preocupate să includă în competiţie sau măcar într-una dintre secţiunile importante, producţii româneşti. Creaţiile cinematografice româneşti apar deseori în palmaresuri, iar institutele culturale de profil din diverse ţări consacră medalioane, programe speciale autorilor din România. Aproape că nu este lună, ca să nu spunem săptămînă, în care un titlu românesc să nu fie proiectat în faţa unui public străin, tot mai interesat de evoluţia artei a şaptea la noi. În aceste zile, de pildă, un documentar este la Praga, iar cîteva lungmetraje sînt proiectate la Chicago.

Era astfel firesc ca şi festivalurile organizate în România să fie tot mai atrase de cinematografia autohtonă. Oferta a crescut atît numeric, cît, desigur, valoric. TIFF-ul clujean, de pildă, şi-a făcut un titlu de glorie din a promova cinematografia românească. Un scurt istoric al acestei manifestări de marcă ar arăta că nu există ediţie în care creaţiile cineaştilor români să nu fie la loc de cinste. Şi la ediţia din 2009, care se va desfăşura între 29 mai şi 7 iunie, vor putea fi văzute producţii recente. Mai mult, festivalul se va deschide cu „Amintiri din Epoca de Aur\", o comedie-parodie cu iz nostalgic, sub tratament ironic. Este o creaţie la mai multe mîini regizorale. Ioana Uricaru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu şi Cristian Mungiu semnează episoadele acestui film colectiv, scris de Cristian Mungiu. Este de aşteptat ca filmul să se întoarcă de la Cannes (13 - 24 mai) nu doar cu elogii, dar poate chiar cu premii. De la Cluj Napoca, „Amintiri din Epoca de Aur\" se preconizează a porni prin oraşele transilvănene o caravană cu filme româneşti. O noutate la festival, de fapt, o reluare binevenită după experienţa de succes cu „4 lun i, 3 săptămîni şi 2 zile\", Palme d\'Or-ul din 2007.

Pînă să asistăm la spectacolul „recuperării, refolosirii şi recondiţionării\" unui timp istoric, cel al „Epocii de Aur\", vom putea asista, de asemenea la un alt festival din România - B-Est IFF - la un „focus\" cinematografic românesc. Derulat în capitală, între 23 şi 30 martie 2009, „Bucharets EST\" va aduce în faţa publicului trei noi documentare de succes. În „Apocalipsa după şoferi\", Alexandru Solomon ne va arăta oraşul prin intermediul a cinci şoferi de profesii şi vîrste diferite. Cu „Nunţi, muzici şi casete video\", Tudor Giurgiu ne invită la un obicei transformat astăzi într-un zgomotos prilej de petrecere cu muzici, fotografii şi filmuleţe-suveniruri. Al treilea titlu de la B-Est va fi „Podul de flori\" de Thomas Ciulei, docu-dramă, docu-ficţiune. Pornind de la condiţia unei familii de unde mama lipseşte de doi ani, fiind plecată la muncă în străinătate, filmul realizează radiografia unor personaje care încearcă să vieţuiască în contextul unei absenţe. Un tată din Republica Moldova, Costică, face eforturi să poată hrăni şi educa cele trei odrasle: Alexandra, Maria şi Alexei. Avem, astfel, portretul unei stări de spirit actuale, cu impact sigur asupra spectatorilor de astăzi. Filmul românesc de astăzi este, astfel, tot mai conectat la evoluţia cinematografiei mondiale, dar şi la realităţile de acasă.