Filmul „Concertul\", de Radu Mihăileanu, ar putea avea premiera în noiembrie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Filmul „Concertul\", de Radu Mihăileanu, ar putea avea premiera în noiembrie

Cultură 05 Septembrie 2009 / 00:00 603 accesări

Noul film al lui Radu Mihăileanu, „Concertul\", ar putea intra în cinematografele româneşti la sfîrşitul lunii noiembrie, după ce va avea premiera în Franţa, pe 4 noiembrie, precum şi proiecţii de gală la Roma şi Moscova, potrivit regizorului de origine română stabilit în Franţa. Cea mai recentă peliculă de Radu Mihăileanu, „Concertul/ Le concert\", va fi prezentată, înainte de a intra în cinematografele din Franţa, la Festivalul Internaţional de Film de la Roma, pe 20 octombrie, într-o proiecţie de gală, dar şi la Festivalul Filmului Francez de la Moscova, pe 3 octombrie. Radu Mihăileanu a mai precizat că nu a intenţionat să înscrie filmul în vreo competiţie şi că este posibil să vină la premiera românească a peliculei. „Concertul\" va fi distribuit în cinematografele româneşti de Independenţa Film.

Comedia dramatică „Concertul\" îl are în centru pe Andrei Filipov, dirijorul orchestrei Teatrului Balşoi şi cel mai mare dirijor din Uniunea Sovietică, concediat în plină glorie pentru că a refuzat să se despartă de muzicienii săi evrei. Treizeci de ani mai tîrziu, Filipov încă mai lucrează la Teatrul Balşoi, dar ca om de serviciu, cînd, într-o noapte, în timp ce curăţa biroul directorului în funcţie, sustrage un fax prin care orchestra rusă era invitată să cînte la Paris, la faimoasă sală Pleyel. Astfel, el îşi cheamă foştii colegi pentru ca împreună să treacă drept membrii Orchestrei Balşoi. Acesta este punctul de plecare al unei comedii dulci-amărui, care se înscrie în linia umanistă a filmelor „Trahir\" sau „Trenul vieţii/ Train de vie\", cu un regizor ataşat dintotdeauna unui scop nobil, şi anume acela de a reda demnitatea unor personaje uitate, brutalizate de Istorie.

Filmările pentru „Concertul\" au debutat pe 23 mai 2008, în această producţie apărînd, printre alţii, actorii Vlad Ivanov, Valentin Teodosiu, Ion Sapdaru şi Ovidiu Cuncea. Distribuţia filmului include actori din Rusia, ca Aleksei Guskov şi francezi - Lionel Abelanski, cu care Mihăileanu a colaborat şi pentru filmul „Trenul vieţii/ Train de vie\" şi Melanie Laurent, care a cîştigat, în 2007, un premiu César pentru debut, pentru rolul său din pelicula „Je vais bien, ne t\'en fais pas\", în regia lui Philippe Lioret.

„Concertul\" s-a filmat în proporţie de aproximativ 60 la sută în România, o săptămînă la Moscova şi restul la Paris. Potrivit lui Radu Mihăileanu, filmările din România s-au desfăşurat la studiourile Castel Film, dar şi în alte locuri din Bucureşti, printre care Institutul „Ana Aslan\" şi Arenele Romane. Filmul a obţinut, în ianuarie 2008, cea mai mare finanţare, de 1,6 milioane lei, la cea de-a doua sesiune a concursului de proiecte cinematografice din 2007 a Centrului Naţional al Cinematografiei. Proiectul este o coproducţie Castel Film/Les Productions du Trésor.

Totodată, la începutul lunii mai, filmul „Concertul\" a primit un sprijin financiar în valoare totală de 3.875.000 de euro din partea fondului Eurimages al Consiliului Europei. Producţia are un buget de 21 milioane de dolari. Filmul lui Radu Mihăileanu a fost vîndut încă din luna mai de Wild Bunch, compania de distribuţie din Franţa, în SUA, societăţii Weinstein Company, pentru o sumă de peste un milion de dolari. De asemenea, „Concertul\" a fost pre-achiziţionat în Australia (Hopscotch), Marea Britanie (Optimum), Canada (Seville), Scandinavia (Cinema Mondo) şi Japonia (Comstock).

Născut pe 23 aprilie 1958, la Bucureşti, Radu Mihăileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechaï Buchman, care, după ce a evadat din lagărul de concentrare unde fusese deportat de nazişti, şi-a schimbat identitatea. Sub noul nume, de Ion Mihăileanu, el va scrie scenariul primului film al lui Lucian Pintilie: „Duminică la ora şase\", din 1965.

Radu Mihăileanu a părăsit România în 1980, îndreptîndu-se către Israel, pentru ca, ulterior, să se instaleze în Franţa. Educat la Institutul de înalte studii cinematografice (IDHEC), el lucrează, în anii \'80, ca monteur, apoi ca asistent de regie, mai ales alături de Marco Ferreri („I love you\", 1985, şi „Y\'a bon les blancs\", 1987), timp în care semnează şi cîteva filme de scurtmetraj. În 1993, Radu Mihăileanu filmează primul său lungmetraj, „Trahir\", care retrasează conflictele unui poet român disident din regimul stalinist. Însă cineastul dobîndeşte recunoaşterea internaţională cu cel de-al doilea film, „Trenul vieţii/ Train de vie\", realizat cu finanţare franceză, belgiană, olandeză şi românească şi premiat la Veneţia şi Sundance: această fabulă impregnată cu umor evreiesc abordează Holocaustul (Shoah) dintr-un unghi original - organizarea, de către săteni, a unui tren cu deportaţi deghizaţi în nazişti, în speranţa de a scăpa în acest fel de lagărele morţii. La acest al doilea film, asistent de regie a fost Cristian Mungiu, regizorul filmului „4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile\", premiat cu Palme d\'Or la Festivalul de la Cannes, în 2007.

Temele cel mai des abordate de cineast - exilul şi identitatea - sînt în centrul celui de-al treilea film al său, „Trăieşte!/ Va, vis et deviens\", foarte apreciat la Festivalul de la Berlin - Premiul publicului - şi la César 2005, unde a primit un premiu pentru cel mai bun scenariu original. În acest film, regizorul se inspiră din istoria evreilor din Etiopia, repatriaţi în Israel, la mijlocul anilor \'80.



12