Criticul şi istoricul literar George Călinescu l-a numit „poetul nepereche”, contemporanii îl numesc „Luceafărul” poeziei româneşti, iar ziua sa de naştere - 15 ianuarie 1850 - a fost desemnată Zi a Culturii Naţionale. Fie că i se celebrează naşterea, fie că i se comemorează moartea - sâmbătă se împlinesc 124 de ani de la trecerea sa în eternitate -, imaginea lui Mihai Eminescu, ca poet, s-a perpetuat în timp, iar prodigioasa sa activitate publicistică a fost lăsată într-un con de umbră. Puţin se vorbeşte şi despre filosofia lui Eminescu, care răzbate nu numai din creaţia literară, ci din toate scrierile sale. Acest ultim aspect al operei eminesciene şi-a propus omul de cultură Geta Deleanu să-l sintetizeze în cartea în format de buzunar „Filosofia lui Mihai Eminescu”. Absolventă de filosofie şi, în prezent, muzeograf la Muzeul de Artă, Geta Deleanu a ales să-şi lanseze cartea, vineri, în aula Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman”, în prezenţa elevilor de la liceele constănţene, din dorinţa de a-i familiariza pe tineri cu filosofia „Luceafărului”. Elevii participanţi au fost de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Decebal” şi de la Grupul Şcolar „George Emil Palade”.

STUDIU PE MANUSCRISELE NEPUBLICATE „Ţin foarte mult la această lucrare, deoarece reprezintă studiul meu pe manuscrisele lui Mihai Eminescu, atunci când ele nu erau publicate. Au fost publicate la jumătate de an după ce teza mea de licenţă era deja prezentată. După evenimentele din 1989, Academia Română, prin academicianul Eugen Simion, a făcut un act de cultură major prin publicarea tuturor manuscriselor eminesciene”, a spus Geta Deleanu. „În condiţiile în care vechea ediţie a lucrării mele, publicată în volum în 2000, în Anul Eminescu, a fost epuizată, am hotărât să reiau publicarea acestor gânduri ale mele sintetizate în această lucrare, pentru a le oferi ceva folositor elevilor şi studenţilor la Filologie, la Jurnalism. (...) Capitolul nou inserat în această ediţie, „Actualitatea lui Eminescu”, sintetizează gânduri ale poetului, jurnalistului şi analistului politic Mihai Eminescu din articolul „Influenţa austriacă”, publicat în anul 1876”, a mai spus autoarea „Filosofiei lui Mihai Eminescu”. Invitată specială la eveniment a fost şi poeta şi textiera Carmen Aldea Vlad.

„MANDOLINATA”, ÎN RECITAL Evenimentul editorial a fost prefaţat de un moment artistic susţinut de ansamblul „Mandolinata”, sub îndrumarea profesorului Ilie Belcin. Recitate de cei mai mici membri ai grupului muzical, în acompaniament de mandolină, fragmente din poeziile „Luceafărul”, „Somnoroase păsărele”, „La steaua” au creat o atmosferă de înaltă trăire artistică. Alte versuri eminesciene, precum „Pe lângă plopii fără soţ”, au fost puse pe note, pentru a ilustra cât mai sugestiv universul poetic al „Luceafărului”.

„Filosofia lui Mihai Eminescu” reprezintă teza de licenţă a autoarei, susţinută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii Bucureşti, în anul 1981, sub îndrumarea profesorului Alexandru Boboc, doctor în filosofie şi membru al Academiei Române. Geta Deleanu dedică această carte memoriei mamei sale, Zamfira Coiciu, ilustraţiile fiind realizate chiar de fiul autoarei, Corneliu Matei Deleanu.

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti şi a trecut în nemurire pe 15 iunie 1889, la Bucureşti, la vârsta de 39 de ani. Creator al unei opere poetice monumentale, din care amintim „Luceafărul” sau celebrele „Scrisori”, fără a mai pune la socoteală activitatea sa de prozator, dramaturg sau de gazetar în paginile celebrului ziar conservator „Timpul”, Mihai Eminescu este o personalitate emblematică a spiritualităţii româneşti. El s-a aflat printre susţinătorii ideii de reintegrare a Dobrogei în graniţele statului român, după Războiul de Independenţă din 1877-1878. În paginile ziarului „Timpul”, el aduce ca argument, printre altele, faptul că Dobrogea, „acest Orient în miniatură, cu tot amestecul său de popoară”, este „o dependenţă naturală a Ţării Româneşti”.