Nu întotdeauna spitalele din România au unităţile de sânge necesare pentru pacienţii care au nevoie disperată de transfuzii sagvine, astfel că directorii centrelor mobilizează familiile bolnavilor sau prietenii să meargă să doneze. În ţara noastră, donarea de sânge încă se face în schimbul unor facilităţi, cum ar fi bonuri valorice, tichete pe mijloacele de transport în comun sau zile libere la locul de muncă, în vreme ce, în alte ţări, actul donării este benevol. În contextul cantităţilor mici de sânge, salvatoare pentru pacienţi, unii cercetători s-au gândit să caute soluţii pentru a-l înlocui cu un produs artificial. O reţetă de sânge artificial, care conţine o proteină din viermi marini şi care s-ar dovedi util în cazul unor intervenţii chirurgicale sau al unor accidente, a fost creată în 2013 de o echipă de cercetători clujeni, condusă de Radu Silaghi-Dumitrescu, de la Facultatea de Chimie a UBB, testele preliminare pe şoareci având rezultate încurajatoare. Cercetătorul Radu Silaghi-Dumitrescu de la Facultatea de Chimie a Universităţii Cluj-Napoca, cel care a descoperit sângele artificial, consideră că obţinerea unei finanţări europene pentru proiectul Cluj Innovation City va mări viteza cercetărilor. “Obţinerea unei finanţări europene pentru proiectul Cluj Innovation City ar însemna, pentru colectivul de cercetare pe care îl coordonez, mărirea vitezei tuturor cercetărilor desfăşurate, un acces mult mai direct, concret şi eficient la capacităţi de cercetare de un alt nivel. Ar fi foarte bine şi pentru noi, şi pentru alte colective care activează în domeniul medical. Ar fi esenţial, pentru că în acest proiect ar fi adunate firmele private lângă cercetători şi, astfel, drumul către utilizatorul final ar fi mult mai scurt. Acesta ar fi principalul avantaj al proiectului. Cluj Innovation City ar însemna că lucrurile merg aşa cum trebuie, la fel de eficient ca în SUA. Cercetările legate de sângele artificial se vor derula cu o eficienţă ridicată”, a spus Silaghi-Dumitrescu.