PLATĂ USTURĂTOARE. Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, consideră că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a contribuit la recesiunea înregistrată în anul 2009, prin împrumuturile făcute la bănci, împrumuturi folosite prea puţin pentru plata datoriilor şi mai mult pentru plata pensiilor şi a salariilor. Reprezentantul BNR a afirmat că actuala criză economică a făcut o „notă de plată usturătoare achitată de firmele private” şi că sistemul bugetar „a fost într-un golf liniştit” în anul 2009, fiind mai ferit de efectele crizei, comparativ cu sistemul privat. Vasilescu a acuzat MFP de faptul că a împrumutat bani de la bănci şi că a folosit sumele împrumutate mai mult pentru acoperirea deficitului bugetar decât pentru a plăti datoriile către mediul privat. „Având bani, băncile au dat sistematic, de-a lungul anului 2009, săptămână de săptămână, Ministerului Finanţelor. Pentru ce? Pentru acoperirea deficitului bugetar în primul rând. Adică să plătească pensii, să plătească salarii, să plătească datorii, atât cât a putut MFP să plătească, pentru că, din păcate, a plătit prea puţin şi a contribuit şi MFP la recesiunea pe care am suportat-o în 2009”, a spus consilierul guvernatorului BNR.

SCOŞI DIN CASE. Vasilescu nu exclude posibilitatea ca unii dintre românii care au datorii la bănci să fie scoşi din casele pe care le-au achiziţionat prin credite pe care nu le mai pot plăti. „S-ar putea să vedem şi lucruri triste, s-ar putea să vedem şi oameni scoşi din case. Sigur că e important ca băncile să fie atente la această problemă socială, e important ca şi Guvernul să intervină în această chestiune, dacă poate interveni”, a spus consilierul guvernatorului BNR. Vasilescu a spus că Guvernul a intervenit deja în acest sens prin elaborarea programelor „Prima casă”. Pe de altă parte, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că multe dintre măsurile prezentate în mass-media ca fiind anticriză sunt de fapt măsuri sociale, care nu au rol de combatere a efectelor crizei economice. „Din păcate, foarte multe măsuri anticriză de fapt nu sunt măsuri anticriză, ci sunt măsuri sociale menite să anestezieze efectele crizei sau efectele unor măsuri anticriză care sunt, vrând, nevrând, dure”, a spus consilierul guvernatorului BNR. El a adăugat că „singurul program anticriză care este real, concret şi eficace, este acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială”.