Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota, a afirmat, ieri, la Tg. Mureş, că România a pierdut finanţarea din fonduri Phare pentru înfiinţarea a patru bănci de ţesuturi şi celule, din cauza unor neînţelegeri la Ministerul Finanţelor. „Prin acest program urmau să fie înfiinţate patru bănci de ţesuturi şi celule de nivel european în România, dintre care una hotărâsem să fie la Târgu Mureş. Programul a fost stopat din cauza unor neînţelegeri la nivelul Ministerului Finanţelor Publice din legislatura trecută, când a trebuit să se organizeze licitaţii, care licitaţii au avut loc, dar nu s-au finalizat şi banii s-au pierdut”, a susţinut Victor Zota. Acesta a precizat că suma necesară pentru înfiinţarea unei singure bănci este de câteva sute de mii de euro. El a spus că, dacă se vor găsi alte resurse, o astfel de bancă s-ar putea înfiinţa la Tg. Mureş. „Tg. Mureş va fi o prioritate pentru că are şi o activitate de transplant, aici sunt suficient de mulţi donatori şi este şi foarte bine poziţionat geografic. Deci proiectul rămâne, pe moment este stopat”, a spus medicul. Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş susţine că universitatea ar putea atrage astfel de fonduri. „Noi am depus un proiect de regenerare tisulară care încununează tot ce a făcut Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant în toţi aceşti ani. Şi este foarte important pentru această cercetare să fie posibil un astfel de deziderat. Sperăm ca, din diverse motive, să nu ajungem în situaţia ca proiectele câştigate să nu se poată finaliza”, a declarat prorectorul UMF, Klara Brânzaniuc. Aceasta a adăugat că este foarte important ca legislaţia să se schimbe astfel încât să permită ca aceste ţesuturi să existe în băncile respective, inclusiv pentru cercetare. Pe lângă Tg. Mureş, celelalte centre unde ar fi urmat să fie înfiinţate bănci de celule şi ţesuturi erau Bucureşti, Timişoara şi Iaşi.

BANCA DIN CONSTANŢA, ÎN AŞTEPTARE. Constanţa are deja în dotare o asemenea bancă de celule şi ţesuturi, în cadrul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, proiect realizat cu ajutorul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), care însă nu este funcţională. Imediat ce banca va fi utilizată, SCJU va înregistra economii de zeci de mii de euro şi chiar va avea profit. Şeful Clinicii, prof. univ. dr. Mircea Pătruţ, declara, la inaugurarea Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, că Banca - una dintre cele mai moderne din Europa - va aduce beneficii importante spitalului. Prof. dr. Pătruţ spunea că în momentul de faţă se cumpără o homogrefă din Franţa chiar şi cu 10.000 - 15.000 de euro. „Imediat ce intră în uz banca, nu le vom mai cumpăra, vom avea propriile materiale. Ba mai mult, le vom putea vinde, la rândul nostru”, mai explica şeful Clinicii. Totodată, în Bancă se vor putea păstra, chiar şi zeci de ani, unităţi sangvine, cu menţiunea că unităţile de transfuzie nu pot păstra sângele un timp atât de îndelungat. Dacă un pacient, care nu este depistat cu nicio boală, vrea să doneze, sângele îi este păstrat zeci de ani, iar atunci când are probleme, există posibilitatea să primească la o operaţie, de exemplu, chiar sângele său din vremea în care era sănătos, eliminându-se astfel orice risc. Acum, după investiţia CJC, condiţiile de depozitare sunt extraordinare. „Toate produsele vor fi ţinute la minus 120 de grade. Sistemul este unul de înaltă performanţă, este o sală de operaţie în miniatură”, explica prof. dr. Pătruţ. Înainte ca „preparatele” să fie depozitate în condiţiile speciale, acestea sunt trecute printr-o altă cameră special amenajată, dotată cu tot ce se impune.