• Angajaţi mai bătrâni • Mii de persoane protestează în marile oraşe germane faţă de reducerea cheltuielilor sociale, la iniţiativa puternicei Confederaţii a Sindicatelor Germane (DGB). La Stuttgart, Dortmund, Nurenberg şi Erfurt s-a manifestat faţă de nedreptăţile sociale, cu sloganul “Justiţia socială este altceva. Avem nevoie de o nouă politică”. Manifestanţii au protestat faţă de Guvernul federal care, în opinia lor, îi determină pe cei nevoiaşi să suporte consecinţele crizei economice. Se protestează în special faţă de creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, până în 2029, tăierile din domeniul sănătăţii şi salariile care nu sunt suficient de mari. În prezent, 38% dintre germanii de 60-65 de ani continuă să lucreze, numărul aproape dublându-se în ultimii zece ani. Potrivit Guvernului federal, această tendinţă va continua, iar pensionarea la 67 de ani este inevitabilă şi indispensabilă. Iar Ministerul Muncii afirmă că, dacă va fi o conjunctură economică pozitivă, pensiile vor creşte cu aproape 29% până în 2024.

• Ajutoare acordate după condiţii stricte • Germania rămâne unul dintre bogaţii Europei, cu salarii şi pensii dintre cele mai mari în cadrul zonei euro. Economia germană, a cincea la nivel mondial şi prima de pe Bătrânul Continent, duce greul stabilităţii zonei euro şi de aceea îi revine şi cel mai greu cuvânt în conducerea destinelor financiare ale UE. Germania a evitat criza, cu o creştere economică de 2,2% în anul 2010 şi nu lasă să-i scape şansa de a face ordine în finanţele statelor care au datorii mari la bugetul de stat şi al căror Produs Intern Brut este depăşit de cheltuieli. Iar printre aceste state se numără Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Irlanda. Cu cea mai puţin dezvoltată economie, Irlanda este luată în vizor, deşi încă nu a aplicat pentru sprijin extern, iar oficialii de la Dublin susţin că deţin suficient capital şi pentru 2011. Potrivit unor surse din Guvernul german, diminuarea îngrijorărilor investitorilor în legătură cu finanţele Irlandei ar ajuta planul cancelarului Angela Merkel de a cere investitorilor să sprijine plata viitoarelor planuri de salvare. Părerile liderilor europeni rămân însă împărţite în ceea ce priveşte planurile cancelarului Merkel, momentul acordării ajutoarelor pentru Irlanda şi continuarea măsurilor luate de Banca Centrală Europeană (BCE) de a cumpăra titluri de la ţările ce se confruntă cu probleme de deficit.

• Cine achită nota de plată • Pieţele bursiere sunt primele care reacţionează şi nu se mai ascunde starea de nervozitate şi îngrijorarea cu privire la ce se întâmplă în Europa. Randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la zece ani emise de Irlanda a crescut până la 8,16% la Londra, iar moneda europeană a pierdut 0,4%, până la 1,3634 dolari. Băncile irlandeze au devenit din ce în ce mai dependente de susţinerea BCE, pe fondul creşterii costurilor de creditare. Împrumuturile băncilor irlandeze de la BCE au sporit cu 7,3%, până la 130 miliarde de euro, reprezentând circa 80% din Produsul Intern Brut. Cererea de ajutor financiar ar putea totaliza 80 de miliarde de euro între 2011 şi 2013. Iar Germania este una dintre puţinele ţări din zona euro care mai produce capital.