OPTIMISM FĂRĂ FRONTIERE Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat pe site-ul său un scenariu de film SF, cu care vrea probabil să se înscrie în cursa pentru Oscar. Este vorba de o estimare economică pe termen mediu, parte a Programului de convergenţă, care, deşi revizuită serios în scădere, rămâne mult prea absurdă. „Economia autohtonă îşi va relua creşterea susţinută, în perioada 2014 - 2016, cu un ritm apropiat de potenţial. Este posibil un avans anual cu 2,7% al PIB, motorul evoluţiei urmând să fie cererea internă (cu o medie anuală estimată de +3,1%)”, potrivit MFP. Scenariul se bazează şi pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în industriile cu potenţial ridicat de export (+2,4%), construcţii (+5,4%) şi servicii (+2,5%). Pentru agricultură, Finanţele prognozează un avans anual cu 1,3% (evident, numai dacă vremea ţine cu noi). „Rata inflaţiei urmează să scadă până la 2,3%, în 2016, media anuală urmând să se stabilizeze la 2,5%. Temperarea creşterii preţurilor va fi susţinută de o politică monetară fermă şi de un mix potrivit de politici fiscale. Estimarea ia în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă a preţului internaţional al petrolului. În plus, ne bazăm pe o încetinire graduală a majorării accizelor, pe o politică salarială prudentă şi pe o continuare a reformelor structurale. Şi aprecierea leului în faţa euro va susţine scăderea preţurilor”, conchid oficialii Ministerului Finanţelor Publice.

UN MARE „DAR” Desigur, MFP omite toate lucrurile rele care se pot întâmpla şi porneşte, în mod eronat, de la premisa că 2013 va fi un an de revenire (slabe şanse!). „Revenirea” va fi, în cel mai bun caz, o „creştere” de dragul creşterii, ca cea din 2012, care a fost inventată de autorităţi prin schimbarea unor metode de calcul. Mai mulţi factori contrazic optimismul „sans frontiere” al autorităţilor, cei mai importanţi fiind scăderea masei monetare, adică a sumei banilor din economie (semn că activitatea firmelor e pe minus) şi avansul periculos al creditului neperformant (ajuns la circa 20%), care blochează creditarea şi, implicit, cererea internă pe care se bazează atât de tare prognoza Finanţelor. Nu în ultimul rând, exporturile, o componentă de bază a PIB, depind foarte tare de ce se întâmplă în Vestul Europei, destinatarul a 70% din comerţul exterior al României. Iar dacă Europa o ia la vale, noi ce şanse avem să facem contrariul?