Peste 60 de companii din domeniul industriei cărnii sunt verificate pentru fraude în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene din programul SAPARD, iar 11 au fost deja acuzate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), fiind depuse chiar sesizări la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). De altfel, OLAF a cerut deja recuperarea integrală a fondurilor alocate celor 11 firme: Amareto Impex, Italovini, Salflom, C & C Company, Oprea Avi Com, Atfab, Rotina Product, H & E Reinert, Salconserv, Scandia Română şi Meda Prod 98. Totuşi, specialiştii în domeniu din România spun că este posibil ca multe firme fie au avut doar mici neregularităţi, ce nu au fost corectate la timp, fie au fost oarecum \"păcălite\" de firmele din afara ţării, care depuneau oferte la licitaţii. \"Nu ne-au parvenit documentele de la OLAF. Am văzut un singur document, care mi s-a părut foarte subţire. Se menţionează că la o licitaţie au fost nişte italieni, care discutaseră între ei şi au venit cu oferte hotărâte de ei prin e-mail. Şi se adaugă o frază în care se spune că ei sunt convinşi că şi partea română a participat. Dar nu au niciun fel de probă\", a declarat Sorin Minea, preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii. \"Altele, am înţeles că sunt firme care au livrat utilaje şi nu aveau codul CAEN. S-ar putea să fie şi fraude. OLAF-ul le intitulează pe toate fraude. Acum îi bagă pe toţi în acelaşi grup\", a adăugat Minea. Potrivit spuselor sale, nu este exclus faptul că unele firme din România să fi participat, într-adevăr, la fraude legate de fondurile europene, însă este de părere că unele au fost, la rândul lor, înşelate de firme străine. \"S-ar putea ca o parte dintre români, nu toţi, să fie fazani, să fi picat în cursele făcute de firmele de afară, mult mai deştepte din punctul ăsta de vedere. Sunt convins că o parte din firme au ştiut şi au jucat cu ceilalţi. Dar, la fel, sunt convins că o parte din firme au picat ca musca în lapte\", ne-a explicat Minea. În prezent, marea problemă o reprezintă faptul că acele firme trebuie să dea toţi banii înapoi. \"Atâta timp cât nu ştiu tot ce a zis OLAF, nu mă pot pronunţa. Ştiu de un caz şi am mai auzit de două, dar n-am văzut hârtiile. Ce poate să facă o firmă? Poate să-şi aranjeze licitaţia, poate să-şi ducă banii în altă direcţie. Orice se poate. Dar n-am văzut niciun fel de probe\", a mai spus preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, care este şi acţionarul majoritar al companiei Angst.

Minea crede că este posibil ca unele licitaţii să fie aranjate. Pe de altă parte, spune că este normal ca o firmă să prefere să cumpere utilaje, de exemplu, de la un producător mai bun, chiar dacă preţul este mai mare. \"Statul român se comportă acum ca un hinghier al nostru, adică ne-a găsit vinovaţi. În mod normal, ar trebui să colaboreze cu noi şi să discute, să vadă ce s-a întâmplat, nu doar să ia banii, ăsta e cel mai uşor lucru\", a comentat Minea. De asemenea, Eugen Teodorovici, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, ce coordona şi fondurile externe nerambursabile, spune că orice încălcare a procedurii impuse de UE poate conduce la acţiunea de fraudare a fondurilor europene. \"Orice nerespectare, oricât de mică ar fi, uşor uşor, dacă ea continuă şi persistă în aceiaşi direcţie, ea este fraudă. Frauda este ceva cu vădită intenţie, este o neregulă în care intenţia există\", a spus Teodorovici. Potrivit spuselor sale, există un sistem foarte bine pus la punct de verificare şi prevenire a acestor nereguli, însă, există mii de proiecte, este posibil să existe şi \"sincope\", fiind un \"sistem al statului, din ce în ce mai slab\".

În urma fraudelor, este posibil ca fondurile europene să fie blocate, spune Teodorovici. \"Comisia tot timpul o spune, numai că nu vrea s-o audă cine trebuie să o audă. Există această posibilitate ca fondurile europene, pe un anumit program sau poate chiar toate, depinde cât de gravă e problema, se pot suspenda temporar sau, mai rău, pe o perioadă foarte mare de timp. Timp în care statul român trebuie să pună banii, să facă ceea ce n-a făcut şi după aceea, în urma soluţionării acelei probleme, să convingă Comisia, să ceară deblocarea şi reluarea plăţilor\", ne-a explicat Teodorovici. Fostul secretar de stat a adăugat că există verificări periodice, însă este posibil să nu fie observate unele nereguli, acestea fiind găsite de cei care nu fac parte din sistem. \"Astfel de documente există. Problema e că atunci când găseşti o anumită problemă, să iei măsuri să o reglezi. Nu o reglezi imediat, este posibil să fie probleme şi mai mari\", a conchis Teodorovici.