Cu cît mai exotică este ţara de provenienţă a unei companii off-shore, cu atît cresc şansele ca, după intrarea în UE, aceasta să devină ţinta unei supravegheri severe din partea autorităţilor. În România, activează, în prezent, cîteva mii de firme înregistrate în ţări catalogate drept paradisuri fiscale sau cvasi-paradisuri fiscale, astfel încît, la sfîrşitul lunii iulie 2006, soldul capitalului social subscris de acest tip de companii se apropia de două miliarde de dolari. Există situaţii în care unii oameni de afaceri vor să-şi optimizeze planificarea financiară, însă, pe lîngă aceştia, există multe personaje care vor să scoată nişte bani din România fără să plătească taxe.

Într-adevăr, timp de mai mult de un deceniu, asupra unor astfel de companii au planat suspiciuni că sînt paravane pentru afaceri nu tocmai curate. Erau preferate, desigur, jurisdicţiile cît mai exotice, unde firmele se înfiinţează imediat (de exemplu, într-o oră, în Aguilla), plătesc taxe minime, se bucură de confidenţialitate totală. Se pare că aderarea va schimba, cel puţin teoretic, lucrurile. Cum oficialii de la Bruxelles nu se prea dau în vînt după companii off-shore, sînt mari şanse ca, după 1 ianuarie, să demareze acţiuni de control şi supraveghere strictă a firmelor de acest gen prezente în România, mai ales a celor ce vin din locurile favorite ale celor ce practică evaziunea fiscală sau spălarea de bani.