Odată cu aderarea la UE, ca în toate celelalte state membre, în România va deveni funcţional centrul naţional SOLVIT. Cetrul reprezintă un mod informal de soluţionare a problemelor care apar pe Piaţa internă a UE. Mecanismul clasic în caz de încălcare, de către un stat membru, a obligaţiilor sale ce decurg din aplicarea dreptului comunitar este recursul prevăzut de art. 226 (fost 169) din Tratatul CE (cunoscut sub numele de “recours en manquement” sau “infringement”). “Această procedură este însă extrem de lungă ţi nu întotdeauna eficientă. Dacă un stat condamnat nu se conformează deciziei Curţii de Justiţie, Comisia va fi nevoită să introducă un nou recurs, în care să ceară stabilirea unei amenzi în sarcina statului respectiv. Pentru a se evita temporizarea problemelor şi pentru a se asigura o soluţionare a acestora nu doar mai rapidă, ci şi mai puţin costisitoare, a fost creat sistemul SOLVIT, un mecanism alternativ procedurii contencioase”, a declarat directorul executiv al Oficiului Teritorial petru IMM Constanţa, Dumitru Nancu. La data de 27 noiembrie 2001, Comisia Europeană (CE) a publicat o Comunicare privind sistemul SOLVIT. Reţeaua SOLVIT, în funcţiune din luna iulie 2002, este coordonată de CE şi cuprinde în prezent 28 de centre naţionale. Acestea sînt constituite în cadrul administraţiei publice a fiecăruia dintre cele 25 de state membre UE şi a celorlalte trei state aparţinînd Spaţiului Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein).

Pentru ca un dosar să poată fi analizat de SOLVIT, trebuie întrunite două condiţii: să fie vorba despre un caz transfrontalier şi să nu existe deja o acţiune în justiţie pentru soluţionarea sa. Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul să se afle în alt stat membru decît cel unde a apărut problema. Este suficient să existe un element de extraneitate care să poată face aplicabile prevederile dreptului comunitar. Soluţiile propuse de sistemul SOLVIT trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitară, în caz contrar, CE îşi rezervă dreptul de a se îndrepta cu o acţiune formală împotriva statelor membre. Avantajele sistemului: descentralizat - responsabilitate a statelor membre (Comisia supraveghează); informal - fără proceduri birocratice; gratuit; termene scurte de răspuns - 10 săptămîni (maximum 14 săptămîni); soluţii pragmatice; instrument pentru răspîndirea celor mai bune practici administrative. Principalele domenii de intervenţie SOLVIT sînt recunoaşterea calificărilor profesionale, securitate socială, accesul mărfurilor pe piaţă, dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii, impozitarea, înregistrarea vehiculelor, drepturile legate de angajare, permisele de rezidenţă, controalele de frontieră, libera circulaţie a persoanelor şi cetăţenia europeană, achiziţii publice, accesul la educaţie etc. “Sistemul SOLVIT se situează în spiritul general de sporire a eficienţei instituţiilor comunitare, ca urmare a extinderii acesteia. Într-o Uniune, care număra în prezent 27 de membri, apoi şi mai mulţi, accesul la instrumentele clasice de rezolvare a problemelor va fi mult îngreunat. De aici, nevoia CE de a se dota, încă de acum, cu mecanisme flexibile care să facă faţă cu uşurinţă presiunilor Pieţei Interne”, a încheiat Nancu.