Companiile s-au reorientat dinspre creditele în lei către cele în valută, în contextul diferenţei mari de dobînzi şi al implementării de facto de către banca centrală a unui curs al leului fixat la euro, care creează impresia că riscul valutar s-a redus, arată un raport al ING publicat ieri. Analiştii băncii se aşteptau în prima parte a anului la o stimulare a creditării în lei, în condiţiile anticipării unei scăderi a dobînzilor şi a unei deprecieri suplimentare a leului, însă datele publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR) au arătat o creştere a creditului neguvernamental în valută şi un declin al celui în lei, mai ales pe partea de companii. „În condiţiile în care dobînzile la lei sînt încă semnificativ mai mari decît la euro, iar BNR implementează de facto un regim de curs fix, companiile s-au reorientat rapid dinspre împrumuturile în lei către cele în valute forte”, se spune în raportul ING. Analiştii ING avertizează că, deşi pare o afacere bună pe moment, orientarea către creditul în valută arată că riscul de curs valutar este ignorat din nou „atît de companii, cît şi de autoritatea monetară”, iar expunerea sectorului bancar faţă de riscurile de depreciere a leului este în creştere. Potrivit datelor prezentate de BNR, creditul în valută a crescut în iulie cu 0,6% faţă de iunie, calculat la valoarea în euro, iar rata anuală de creştere s-a temperat de la 3,5% la 2,4%, tendinţa fiind explicată prin efectul de bază de către analiştii ING, care se aşteaptă ca rata anuală să devină negativă în următoarele luni. În acelaşi timp, creditul neguvernamental în lei a continuat să scadă atît faţă de luna precedentă, cît şi faţă de iulie 2008. Datele BNR au mai arătat că împrumuturile în euro contractate de populaţie au continuat să scadă, însă analiştii ING se aşteaptă la o uşoară creştere în august, ca urmare a aplicării programului guvernamental „Prima Casă”. „Totuşi, acesta favorizează din nou creditarea în euro şi expunerea la riscul de schimb valutar, pe care îl considerăm îngrijorător pentru următorii ani atît pentru sectorul bancar, cît şi pentru populaţie. Ţinînd cont de garanţia de stat, sectorul bancar ar trebui să aibă mari probleme, însă putem vedea din nou presiuni pentru un deficit bugetar mai mare”, consideră analiştii ING. Guvernul a prevăzut pentru „Prima Casă” un plafon de garanţii de stat de 1 miliard de euro şi a impus băncilor participante anumite condiţii, precum plimite maxime la dobînzile percepute şi eliminarea comisionului de rambursare anticipată. Raportul ING mai arată că un factor important care limitează accesul firmelor şi populaţiei la creditele în lei este statul, care are nevoie de bani pentru a acoperi deficitul bugetar.