Băncile și alte instituții de credit vor raporta toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro, în echivalent, plafonul fiind redus de la 15.000 de euro, printr-un proiect de lege supus dezbaterii publice de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. “Entităţile raportoare sunt obligate să transmită un raport pentru activitate suspectă Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, firmele înregistrate în România vor raporta cine le controlează, de fapt, și care sunt „beneficiarii reali” ai activității lor. „Persoanele juridice și construcţiile juridice înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute”, se precizează în proiectul de lege.

În expunerea de motive se arată că: “Un element de noutate absolută este dat de înființarea registrelor beneficiarilor reali ai persoanelor juridice; decizia de înființare a acestora a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile ”Panama Papers” și la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Conform proiectului de act normativ, beneficiarii reali (persoanele fizice care controlează persoane juridice) definiți potrivit legii sunt înregistrați în Registre (Registrul Comerțului, Registrul asociațiilor și fundațiilor) ce pot fi utilizate de autoritățile statului, dar și de entitățile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional”. În ceea ce privește persoanele expuse politic, se arată că: “În cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic, entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, următoarele măsuri: a) dispun de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic; b) obţin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane; c) adoptă măsuri adecvate pentru a stabili sursa patrimoniului şi sursa fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane; d) efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri”.

De asemenea, alături de notari și avocați, executorii judecătorești au fost incluși în categoria persoanelor juridice liberale obligate să furnizeze informații legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.