Ideea de antreprenoriat și „gig economy“ se răspândește tot mai mult în rândul tinerilor români, din ce în ce mai puțin dornici de a intra într-o relație pe termen lung cu un angajator sau altul. În acest context, nevoia unui sistem fiscal suplu, eficient și ușor de respectat este stringentă. El le-ar da tinerilor manageri posibilitatea să se concentreze pe afacere, fără să riște să fie penalizați de Fisc pentru nerespectarea unor reguli de existența cărora nu aveau cunoștință, spune reprezentantul Ernst & Young (EY) România, Gabriel Sincu - „În contextul în care peste 70 de milioane de tineri de la nivel global sunt, în prezent, fără locuri de muncă și cu o rată a șomajului în creștere în rândul lor, statele G20 ar trebui să aibă în vedere acordarea de asistență specifică pentru tinerii antreprenori în privința planificării fiscale și simplificarea administrativă“. Un raport al EY include și patru recomandări-cheie pentru înlăturarea obstacolelor din calea conformității fiscale. Prima este introducerea unui prag opțional bazat pe cifra de afaceri pentru taxele indirecte (TVA și impozit pe vânzări), pentru companiile conduse de tineri antreprenori - „Atunci când ei pornesc la drum, nu există povara taxelor directe, în cazul în care compania lor nu este încă profitabilă, dar există costuri indirecte și obligații privind conformitatea (determinarea, colectarea și transferarea sumelor aferente impozitelor pe vânzări), ceea ce poate avea un impact negativ asupra fluxului de numerar al afacerii“. EY mai propune și simplificarea și digitalizarea procesului de conformitate fiscală - „Ar trebui să fie acceptată contabilitatea pe bază de numerar, în detrimentul celei pe bază de angajamente (atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli). În plus, trebuie să putem emite și recepționa facturi prin intermediul unor aplicații certificate sau al unor instrumente digitale, concepute de autoritățile fiscale și puse la dispoziție gratuit“. Nu-n ultimul rând, consultanții de la EY consideră că statul trebuie să sprijine educația economică a tinerilor antreprenori și, de asemenea, să facă politici fiscale care să sprijine câștigul din capitaluri proprii. „Dacă în zona de reglementare fiscală (prin sistemul de microîntreprindere și noua declarație unică), lucrurile arată încurajator, în România, nu același lucru îl putem spune despre administrarea fiscală, unde birocrația excesivă și lipsa spiritului pro-activ din partea autorităților dau mari bătăi de cap celor care își încearcă norocul pe cont propriu. Ba mai mult, și parafiscalitatea reprezintă un obstacol uneori greu de trecut de un tânăr aflat la început de drum“, conchide Gabriel Sincu.