ANAF este în stare critică, iar infrastructura IT este în pragul colapsului, ultimele investiții importante fiind realizate în 2013. Ba mai mult, strategia de investiții IT pentru perioada 2016 - 2020 n-a fost încă aprobată. Iată concluziile unui raport al Curții de Conturi, care mai relevă și că instituția nu și-a îndeplinit, în 2016, obligația legală de a întocmi și prezenta situațiile financiare pentru activitatea proprie. Ba mai mult, instituția a cheltuit milioane bune pentru a trimite plicuri degeaba, fie pentru că adresele erau incomplete, fie pentru că persoanele vizate nu mai locuiau la adresele respective, fie pentru că... „alte motive diverse“.

Diminuarea cheltuielilor de investiţii din ultimii ani a afectat infrastructura IT a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), situaţia actuală fiind critică, se arată în raportul Curţii de Conturi pentru 2016 - „ANAF a fundamentat necesarul de credite destinate cheltuielilor de capital la un nivel iniţial de 118,94 milioane lei, dar prin rectificare bugetară a fost retrasă suma de 83,967 milioane lei, creditele bugetare definitive destinate investiţiilor, în sumă de 34,979 milioane lei, înregistrând un nivel al execuţiei bugetare, prin plăţile efectuate, în sumă de numai 11,998 milioane lei (adică 34,3%). Diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT a ANAF, starea actuală fiind critică. ANAF deţine o infrastructură IT şi de comunicaţii învechită şi neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiţii semnificative din 2013“. Mai mult, strategia IT a ANAF pentru perioada 2016 - 2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, niciuna avizată - „În lipsa unei strategii, nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung, condiţii în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite şi înaintate de Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziţii a ANAF) în perioada 2013 - 2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF. Lipsa investiţiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităţilor de calcul şi stocare din Centrul de Date Primar (CDP) şi Centrul de Date Secundar (CDS), precum şi creşterea exponenţială a cerinţelor pentru noi aplicaţii IT au condus la apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar“. În document se precizează că ANAF nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, deoarece în 2016 nu a iniţiat operaţiunile de inventariere, iar în 2015 rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, acestea indicând minusuri de 56,018 miliarde lei - „Efectul, respectiv consecinţa economico-financiară a abaterii de la legalitate şi regularitate, constă în faptul că situaţiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conţin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situaţiilor financiare. Pentru comunicarea obligaţiilor fiscale către contribuabili, Unitatea de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea transmite plicuri, dar un procent foarte mare dintre plicurile trimise nu ajunge la destinatari din diverse motive, acestea fiind returnate şi, ulterior, distruse. Astfel, în cadrul misiunii de audit financiar s-a constatat ca în 2016 au fost distruse, la nivelul UIR Râmnicu Vâlcea, 4.394.760 de scrisori recomandate, primite retur, dintre care 11.557 de plicuri aveau adresa incompletă; în cazul a 456.550 de plicuri, destinatarii se mutaseră de la adresă, 134.450 de plicuri au avut menţiunea „necunoscut“, iar 83.013 plicuri au fost returnate din „alte motive““. O serie de plicuri primite retur aveau ca destinatari diverse entităţi publice ca tribunale, judecătorii, parchete de pe lângă judecătorii şi tribunale, curţi de apel, spitale, licee, şcoli, grădiniţe, agenţii, oficii, primării, unităţi militare, prefecturi, consilii judeţene. Pentru aceste 685.570 de plicuri primite retur şi, ulterior, distruse, ANAF a achitat Poştei Române suma de 2,221 milioane lei, cheltuială care nu şi-a atins scopul. E bine, nu?