După ce a luat la bani mărunţi conturile din Elveţia ale românilor, Fiscul aşteaptă acum un alt set de informaţii, de la autorităţile fiscale din Statele Unite ale Americii. De altfel, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a semnat protocoale de colaborare cu mai multe ţări, printre care se numără Franţa, Ungaria şi SUA. Spania şi Grecia au demarat operaţiuni similare încă de acum doi ani, după ce lansaseră în prealabil un program de amnistie fiscală. Astfel, cetăţenii erau invitaţi politicos să îşi repatrieze banii, în schimbul unei „mici” taxe. După expirarea perioadei de graţie, Fiscul a trecut la controale amănunţite, iar cei care au încercat să-şi ascundă banii prin bănci străine au rămas fără ei. În prezent, România ocupă locul 34 în lume, în clasamentul banilor care au „emigrat” în conturi din paradisuri fiscale. Potrivit unui raport al Global Financial Integrity, românii transferă anual 3,6 miliarde dolari departe de taxe şi impozite. Programele de amnistie s-au bucurat de un real succes în străinătate, motiv pentru care este de aşteptat ca şi ANAF să urmeze acest drum (deşi puţin probabil). Spre exemplu, Olanda şi-a suplimentat bugetul de stat cu 340 milioane de dolari în numai câteva luni, după ce a decretat amnistie fiscală. Zilnic, la Fiscul olandez erau declarate în jur de 160 de conturi fantomă din Elveţia, Luxemburg şi Belgia. Printr-un program similar, Italia a adus înapoi în ţară peste 95 miliarde euro. Şi Franţa a implementat o perioadă de graţie şi a reuşit să recupereze câteva miliarde bune de euro, potrivit informaţiilor vehiculate de presa din hexagon. Germania a făcut acest pas la 1 ianuarie 2011 şi, în doar două luni, a înregistrat o medie de 60 de auto-denunţuri pe zi. Desigur, în România s-ar putea trece direct la sancţiuni pentru că termeni ca „amnistie” sau „graţie” nu au nicio valoare dacă nu sunt însoţiţi de „mită”, „şpagă”, „atenţii”. (?!)