Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va aplica din 2011 procedurile care permit stabilirea de obligaţii suplimentare de plată pentru firme şi în lipsa evidenţelor fiscale sau contabile prin reconstituirea veniturilor şi cheltuielilor, printre altele pe baza facturilor la utilităţi sau tranzacţiilor bancare. „Deocamdată suntem în faza de elaborare a metodologiilor şi, probabil, de la 1 ianuarie 2011, vom începe să le punem în aplicare”, a declarat preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. De altfel, ANAF a publicat şi un proiect de ordin prin care se vor stabili procedura şi metodele utilizate pentru reconstituirea veniturilor sau cheltuielilor. În proiect sunt menţionate cinci metode de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, respectiv metoda sursei şi cheltuirii fondurilor, metoda depozitelor bancare şi a fluxurilor de numerar, metoda marjei, metoda produsului/serviciului şi volumului, precum şi metoda patrimoniului net. Inspecţia fiscală poate utiliza metodele indirecte ca procedură de control pentru stabilirea obligaţiei fiscale în situaţia în care se constată că evidenţele contabile sau fiscale ori declaraţiile contribuabilului sunt incorecte, incomplete, false, nu există sau nu sunt puse la dispoziţie. Pentru stabilirea bazei de impunere pentru impozitele şi taxele datorate bugetului general consolidat al statului, regula generală sau directă are în vedere veniturile şi cheltuielile aşa cum acestea sunt înregistrate în evidenţele contabile şi fiscale. La utilizarea metodelor indirecte pentru estimarea veniturilor şi cheltuielilor se pleacă, de principiu, de la un element al bazei de impozitare prezumat a fi corect, cum ar fi o factură de utilităţi sau sumele existente sau tranzacţionate prin intermediul conturilor bancare. „Sună foarte simplu, există metode economice de calcul ale veniturilor şi cheltuielilor în cazul în care acestea sunt necunoscute sau incerte. În realitate, avem de-a face cu oameni, ceea ce complică foarte mult lucrurile. Ca economist, ştiu că aceste metode pot fi aplicate, dar ar fi necesare norme metodologice de dimensiunea Enciclopediei Britanice pentru a elimina din ecuaţie factorul uman. Cine va stabili dacă evidenţa este incorectă, incompletă sau falsă ... inspectorul fiscal? Ce argumente de apărare are contribuabilul? Cât de mică poate fi marja de eroare în calculul patrimoniului personal şi investigarea datelor cu caracter personal fără ca drepturile cetăţeneşti să fie încălcate? Sunt doar câteva întrebări pe care sper să le lămurească legislaţia atunci când va fi aprobat actul normativ”, a spus expertul contabil Cristina Drăghici. Pe de altă parte, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Constanţa, Iulian Gropoşilă, consideră că aceste măsuri sunt „o porcărie”. „Mi se pare că toate aceste măsuri sunt haotice şi nu arată decât o tulburare teribilă a Guvernului, hămesit după bani. În continuare se face o vânătoare de vrăjitoare. Dacă s-ar dori o abordare serioasă s-ar lua măsuri fiscale simplificate pentru întreprinzători”, a spus Gropoşilă.