Premieră în Justiţie! Fiul vrăjitoarei „Mama Omida”, Viorel Motoi, se numără printre primii cinci cetăţeni ai României faţă de care se dispune măsura arestului la domiciliu, introdusă în peisajul judiciar mioritic de noul Cod Penal. Trimis în judecată în luna ianuarie, alături de alte patru persoane, pentru tăinuire, Motoi fusese arestat preventiv. Judecătoria Buftea a decis însă, miercuri, să înlocuiască această măsură cu cea a arestului la domiciliu pe tot parcursul judecării cauzei. Conform hotărârii, Viorel Motoi este obligat să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat. De altfel, pe lângă urgenţele medicale, acestea vor fi singurele situaţii în care bărbatul va avea dreptul să părăsească imobilul în care locuieşte. Motoi nu are voie să comunice cu persoana vătămată, cu membrii familiei acesteia şi nici cu participanţii la comiterea infracţiunii, cu martorii sau cu experţii. Din spatele gratiilor în confortul - îngrădit, ce-i drept - al propriei locuinţe va ajunge şi Tudorel Mihai, un bărbat cercetat pentru şantaj, în cazul căruia acelaşi magistrat de la Judecătoria Buftea a dispus instituirea măsurii arestului la domiciliu, ca alternativă la boxa Poliţiei. Judecătorul le-a atras atenţia celor doi suspecţi că, dacă încalcă obligaţiile ce le revin, se întorc imediat în spatele gratiilor. În cursul zilei de ieri, trei tineri din judeţul Ilfov, doi de 24 de ani şi unul de 19 ani, au fost eliberaţi din celule şi au putut pleca acasă, după ce magistraţii au dispus în cazul lor înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu. Cei trei suspecţi sunt cercetaţi pentru furt calificat.

NEPREGĂTIŢI Deşi noul Cod Penal a fost pregătit din timp, autorităţile nu au cumpărat nici măcar un dispozitiv electronic de supraveghere a persoanelor arestate la domiciliu. În lipsa brăţărilor de monitorizare, verificarea suspecţilor va fi foarte greoaie. “Sunt aspecte tehnice care ar fi trebuit, într-adevăr, reglementate cumva, pentru că, iată, Codul acesta este de trei, patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului ar fi trebuit să-şi ia măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare”, a declarat preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Adrian Bordea. În acest caz, e bine să se dispună măsura arestului la domiciliu? “E o întrebare destul de subtilă. Ce să vă spun? În mod normal, Codul trebuie aplicat, legea trebuie aplicată. Nu putem să spunem că nu o aplicăm pentru că nu avem mijloace tehnice. Trebuie să o aplicăm“, a explicat Adrian Bordea. Unii sunt optimişti. Vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a admis că ar fi o problemă în ceea ce priveşte supravegherea persoanelor arestate la domiciliu, însă şi-a exprimat convingerea că vor fi găsite soluţii.