MAI PUŢINE SURSE DE HRANĂ Mai mult de jumătate din speciile vegetale şi de o treime din animalele cele mai comune îşi vor avea spaţiul propice existenţei lor redus la jumătate, până în 2080, din cauza încălzirii climatice, dacă tendinţa actuală se menţine. Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în creştere pun planeta pe traiectoria unei încălziri cu circa 4 grade C, până la sfârşitul secolului, în raport cu nivelurile preindustriale. Cercetătorii din cadrul Universităţii Eastern England din Norwich, Marea Britanie, s-au interesat de impactul unei astfel de creşteri a temperaturilor asupra zonelor climatice a 48.786 de specii, adică spaţiile în care condiţiile climatice sunt favorabile existenţei lor.

Circa 55% din plante şi 35% din animale ar putea să-şi vadă acest spaţiu redus la cel puţin jumătate, până în 2080. Plantele, amfibienii şi reptilele riscă cel mai mult, pentru că ritmul capacităţii lor de adaptare este mai lent decât cel al schimbării climatice. Zonele cele mai afectate ar fi Africa Subsahariană, America Centrală, Amazonia şi Australia. Aceste estimări ar putea fi chiar depăşite, în măsura în care ele nu ţin seama decât de impactul creşterii temperaturilor, dar nu şi de evenimentele extreme induse de schimbarea climatică, precum cicloanele şi inundaţiile. Populaţiile de animale, în special, ar putea să dispară mai rapid decât se estima, având mai puţine plante disponibile pentru a le hrăni. Potrivit studiului, acest impact asupra zonelor climatice ale speciilor va putea fi limitat, chiar în mod semnificativ, dacă măsuri de reducere a emisiilor de GES sunt luate rapid. Dacă emisiile de GES s-ar stabiliza în 2016, scenariu considerat nerealist, pierderile de zone climatice ar fi reduse cu 60%. Dacă emisiile se plafonează în 2030, această cifră ar fi de 40%.

O VARĂ DE COŞMAR Între 1971 şi 2000, Terra s-a încălzit la un nivel record pentru ultimii 1.400 de ani. Datele au fost colectate de pe toate cele şapte continente, fiind un studiu la care şi-au dat aportul 78 de oameni de ştiinţă din 24 de ţări. Studiul Comitetului Interguvernamental pe tema Schimbărilor Climatice din cadrul ONU a scos în evidenţă valul de căldură din Europa din 2003, care a dus la moartea a 70.000 de persoane. Vara din 2003 a bătut recorduri ce datau în Europa din Evul Mediu, când între 950 şi 1250 s-au înregistrat temperaturi similare. Însă, în acest interval de timp, America de Sud a rămas la temperaturi moderate, în prezent doar amintiri istorice. O altă paralelă există între temperaturile înregistrate între 21 şi 80 d.H. şi cele dintre 1971 şi 2000. După anul 1500, temperaturile au scăzut în Arctica, Europa şi Asia. Între anii 830 - 1910, activitatea solară a fost scăzută, în timp ce erupţiile vulcanice s-au intensificat.