ALTERAREA CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ Păsările şi fluturii din Europa se adaptează la încălzirea climatică, migrând spre nord, însă nu într-un ritm destul de rapid pentru a ţine pasul cu creşterea temperaturilor medii. Un studiu publicat de revista britanică ”Nature Climate Change” dezvăluie şi faptul că încălzirea este pe cale de a altera sever vegetaţia alpină de pe întreg continentul. În 20 de ani, în perioada 1990 - 2008, temperaturile medii au crescut în Europa cu circa un grad Celsius, ceea ce corespunde unei mişcări spre nord de 249 de kilometri, precizează studiul biologului francez Vincent Devictor. Regimul alimentar, strategiile de migraţie, tipurile de habitat şi alte aspecte ecologice sunt adesea dependente de climă, iar încălzirea climatică are un impact important asupra multor populaţii de animale. De exemplu, răspunsul fluturilor la această schimbare a climei a fost o mişcare spre nord, însă întârzierea acumulată în perioada menţionată este de aproape 135 de kilometri faţă de temperaturi. La păsări, întârzierea este încă şi mai mare, decalajul fiind de 212 kilometri, se arată într-un comunicat al Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris, pentru care Frederic Jiguet a coordonat studiul pentru păsări. O tendinţă asemănătoare a fost observată şi la flora alpină, care nu se poate adapta totuşi la fel de bine şi repede ca animalele, arată un studiu desfăşurat de Academia de Ştiinţe austriacă şi Universitatea din Viena. Acest lucru reflectă felul în care schimbările climatice duc la reorganizarea rapidă şi profundă a structurii faunei din Europa, cu decalaje îngrijorătoare în răspunsul diverselor grupuri de specii, ce ar putea modifica în profunzime interacţiunile între specii.

EFORT COMUN Rezultat al unei colaborări fără precedent între numeroşi cercetători europeni, studiul a analizat impactul schimbării climei asupra unui număr de 9.490 comunităţi de păsări şi de 2.130 de comunităţi de fluturi din ţări ca Austria, Franţa, Marea Britanie, Spania, Olanda, Suedia, Finlanda şi Cehia. Cercetătorii au folosit datele furnizate de mii de naturalişti voluntari din diverse reţele, totalizând peste un milion şi jumătate de ore petrecute pe teren în 20 de ani. Echipa de botanişti din 13 ţări a studiat 867 de eşantioane de vegetaţie de pe 60 de mari vârfuri europene, mai întâi în 2001 şi apoi în 2008. Compararea rezultatelor arată că, la scara întregului continent, plantele tradiţionale din climatul alpin rece sunt pe cale de a fi îndepărtate de plante adaptate la regiuni mai calde. Numeroase specii adaptate la frig sunt pe cale de a dispărea de pe munţi. Pe unele vârfuri nu prea înalte de pe continent, în următoarele decenii vor dispărea păşunile alpine, ce vor fi înlocuite de arbuşti pitici.