• LECŢIILE CRIZEI • Firmele constănţene au credite de 379 milioane lei şi depozite de 241 milioane lei la BCR şi sunt interesate de programe de cofinanţare pentru accesarea fondurilor europene, de acoperirea riscului de dobândă şi a celui valutar, de soluţii de cash management şi finanţare a comerţului şi, în principal, de restructurarea creditelor. „Oamenii de afaceri nu au siguranţa încasării instrumentelor de plată clasice, cum sunt biletele la ordin, din cauza comportamentului altor jucători din piaţă. De asemenea, ei îndeplinesc destul de greu criteriile cerute de bănci. Şi ei, ca şi noi, au învăţat însă ceva din criză: creditele la furnizori aduc pierdere, cursul valutar are fluctuaţii majore, la fel ca şi indicatorii de dobândă, care au afectat cel mai mult creditele. În prezent, oamenii nu mai vin la bancă pentru credite, ci pentru soluţii”, spune directorul executiv al BCR, Corneliu Cojocaru, care consideră că restructurarea masivă a creditelor din ultima perioadă a salvat mediul de afaceri autohton. În ultimele trei luni, BCR a restructurat câteva mii de credite neperformante ale IMM-urilor şi peste 15.000 de împrumuturi contractate de persoane fizice.

• SĂ FACEM ŞI ALTCEVA ÎN AFARĂ DE COMERŢ! • Refinanţarea unui credit este doar primul pas, spun bancherii. „Restructurarea înseamnă o corelare a gradului de îndatorare cu noua cifră de afaceri, pe termen mediu şi lung. Multe firme plăteau o anumită rată şi, odată cu criza financiară şi declinul businessului, s-au trezit că sunt supraîndatorate. În acelaşi timp, oamenii de afaceri trebuie să demonstreze că au încredere în afacerea lor, prin aducerea de garanţii, şi să se reorganizeze, să mai facă şi altceva în afară de comerţ. Vorbim despre fonduri europene, producţie, investiţii”, explică oficialul BCR. El atrage atenţia asupra faptului că, în Constanţa, industria este pe locul cinci în topul performerilor, comerţul dominând copios economia. Drept urmare, criza a lovit mai puternic aici. În acelaşi timp însă, situaţia nu este chiar atât de „neagră”. „Statistica împrumuturilor neperformante nu este relevantă, pentru că include şi restanţele de 2 - 3 zile, care nu contează. De asemenea, mulţi aşa-zişi restanţieri sunt oameni cu bani, care au credite foarte mari, şi pe care nu îi interesează dacă au întârzieri”, explică Cojocau.

• 120 DOSARE ÎN PRIMA CASĂ 4, LA CONSTANŢA • Şi segmentul de retail urmează, în linii mari, trendul creditării corporate - clienţii caută refinanţări şi rate şi comisioane mici, iar bancherii îşi ajustează oferta în funcţie de caracteristicile fiecărei zone în parte. În Constanţa, spre exemplu, persoanele fizice au depozite de 800 milioane lei şi credite de 834 milioane lei la BCR. Banca are 561 de împrumuturi Prima Casă, în valoare de 24,5 milioane euro, valoarea medie a unui credit fiind de 43.500 euro. În cadrul etapei a patra a programului de stat, banca are deja 120 de dosare de la constănţeni, 58 de credite fiind deja contractate.

• REFINANŢARE-FULGER • Ce urmează? Bancherii nu pot decât să speculeze. Cert este că Banca Centrală Europeană să pregăteşte se majoreze dobânda-cheie, pentru restricţionarea creditării. Dacă adăugăm şi o creştere a indicatorului Euribor şi măsurile anunţate de banca centrală, un lucru este cert - creditul în valută va fi mult mai scump. „Ce vom face dacă ratele se dublează? Nu ştim, nu pot citi în globul de cristal. Să ne amintim că, în 2007 - 2008, cursul era de 3,3 - 3,5 lei/euro, după care a urmat un tsunami mai ceva ca la Fukushima. Mulţi clienţi semnaseră contracte cu dobânzi promoţionale în primele luni şi care au fost loviţi apoi puternic de fluctuaţiile cursului”, precizează cei de la BCR, care derulează o campanie specială de refinanţare şi nu mai solicită factură la utilităţi, contracte de credit. În plus, documentaţia este redusă, acordul de instituire a ipotecii se solicită doar după aprobarea creditului, iar costurile sunt identice pentru clienţii noi şi cei vechi.