HMMM... Ultima vizită a FMI s-a lăsat cu ultimatumuri. Faceţi în două luni toată reforma pe care n-aţi făcut-o în doi ani sau gata! Încheiem acordul, ne luăm jucăriile şi plecăm. Pe bune? Să fi fost real showdown-ul dintre FMI şi Guvern sau am asistat „la o rutină ieftină de film american - poliţistul bun vs poliţistul rău”, se întreabă, pe blogul său, analistul economic Florin Cîţu, binecunoscut pentru cinismul său. „În primul rând, instituţia internaţională FMI nu intră în astfel de dispute, nici măcar în culise. Reputaţia Fondului este mult prea importantă şi nu vrea să fie văzut niciodată ca o entitate inflexibilă, fără scrupule şi interesată doar de profit. FMI trebuie să rămână, în ochii cetăţenilor, instituţia care te salvează atunci când situaţia este dificilă. Altfel, nimeni nu s-ar mai împrumuta de la ei. Guvernele ar lua bani din pieţele internaţionale, poate la un preţ mai mare, dar fără presiuni directe în ceea ce priveşte reforma, construcţia bugetară etc”, notează Cîţu. În al doilea rând, status quo-ul găsit de misiunea FMI aici, la ultima vizită, nu a fost cu nimic diferit faţă de dăţile anterioare. Problemele discutate au fost aceleaşi ca şi acum 4, 6, 12 luni. „Mi se pare o lipsă foarte mare de pragmatism (sau realism) graba de a face reforme structurale în două luni, după ce, în ultimul an, FMI a fost de acord cu progresul (sau lipsa lui) autorităţilor. Fondul ştie foarte clar că România nu poate face asta fără un cost major pentru economie, cost pe care nimeni nu vrea să şi-l asume acum”, spune analistul.

FELICITĂRI, BYE BYE! În al treilea rând, mesajul de final al misiunii FMI (toată lumea s-a împăcat şi am primit amânarea de 2-3 luni - n.r.) arată clar că tot show-ul a fost regizat, continuă Florin Cîţu: „Să nu uităm că datele sunt dezastruoase - din 17 obiective am îndeplinit doar şase. Şansa noastră este că nu-i bine nici pentru Fond să aibă acorduri neîncheiate. Mă aştept ca în iunie să punem punct înţelegerii, să fim lăudaţi pentru efort şi să ni se spună că am absolvit cursurile şi că putem sta pe propriile picioare. Trebuie să înţelegem însă că reformele le facem pentru noi, nu pentru FMI. Dacă vrem să intrăm în competiţie cu Germania, Suedia, Olanda sau Anglia, trebuie să ne reformăm, iar asta nu se poate face când ai arierate de 3% din PIB şi 30% dintre angajaţii din economie în aparatul de stat”, conchide analistul, amintind că până şi Bulgaria, competitorul nostru direct, pe care (încă) îl depăşim la multe capitole, a făcut reforme structurale ample.