RĂUL NECESAR Ariciul FMI a intrat imediat în defensivă după ce editorialiştii Reuters au titrat că abordarea dură în privinţa acordului cu România s-ar putea dovedi dezastruoasă. FMI consideră că acordul de finanţare externă a ajutat România să revină pe plus. Directorul de relaţii externe al FMI, Gerry Rice, caracterizează instituţia drept „transparentă şi flexibilă”, însă economiştii nu sunt convinşi. „Rigoarea excesivă promovată de FMI ar putea provoca României daune pe termen lung. Condiţiile draconice şi reputaţia de vampir a Fondului facilitează ascensiunea forţelor anti-reformă”, a titrat Reuters, trăgând un semnal de alarmă. În replică, Rice aminteşte că acordul încheiat cu România în 2009 s-a încadrat într-un context foarte dificil, după ce creşterea economică s-a prăbuşit de la 7% la -6,5%, în decurs de un an, fluxurile de capital se blocaseră, leul se deprecia abrupt, iar rezervele băncii centrale coborau puternic. În viziunea FMI, reducerea salariilor, concedierile masive din sectorul bugetar şi majorarea TVA au făcut parte dintr-o schemă largă, care a readus economia românească pe creştere, a diminuat rata şomajului şi a dus inflaţia la minime istorice. Desigur, românii nu trăiesc bine, dar măcar ar trebui să fie mândri că au fost sacrificaţi pentru binele suprem - cam aşa am putea traduce mesajul FMI. „Tăierile impuse de guvern au reprezentat doar răsturnarea majorărilor nesustenabile ale salariilor şi numărului angajaţilor din sectorul public, în perioada 2006 - 2008”, mai spune Rice. Reprezentantul FMI adaugă şi faptul că tăierea salariilor cu 25% a fost şi este o „măsură temporară”, bugetarii urmând să-şi încaseze salariile întregi cândva, în viitor, dacă se poate.

MĂSURI PRIMITIVE Pe de altă parte, şi analiştii români au atacat părţi din strategia FMI, inspiraţi, din câte se pare, de atitudinea celor doi editorialişti străini. „FMI a cerut Guvernului să înceapă concedierile la Poşta Română, să renegocieze contractele cu Hidroelectrica şi să privatizeze Tarom. Sunt decizii care nu ar trebui adoptate acum, deoarece contextul este unul nefavorabil”, spune analistul Mircea Coşea, precizând că eficientizarea Poştei nu se poate face în niciun caz prin reducerea personalului. „Este cea mai primitivă măsură pe care o putea lua statul. Problemele Poştei ţin de pierderile produse de contractele dezastruoase încheiate cu clienţi politici. Concedierile nu duc decât la un număr mai mare de şomeri. Puterea de cumpărare şi nivelul de trai ale unui număr important de români vor fi afectate”, explică analistul. De aceeaşi părere este şi analistul Aurelian Dochia, care consideră că nu ar trebui ca FMI să ne spună ce să facem: „Nu ştiu de ce trebuie să vină FMI să ne spună că la Poşta Română trebuie făcute ajustări, întrucât compania are pierderi de ani de zile. Este dovada unei mari slăbiciuni în managementul local. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre Tarom, care este permanent în pierdere şi nu se găseşte o conducere capabilă, care să pună compania pe linia de plutire”. Economiştii recomandă renegocierea rapidă a unor aspecte din acord, cum ar fi reducerea CAS cu 2,3 procente, reducerea cotei unice la cel puţin 10% şi micşorarea TVA pentru alimente. Ei dau şi un avertisment - fără stimularea consumului intern nu avem nicio şansă să terminăm cu bine anul.