Liderii coaliţiei au propus delegaţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), alături de scăderea contribuţiilor sociale de la 44% la 41% şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, şi creşterea salariului minim de la 600 la 700 de lei. Potrivit unor surse participante la discuţii, experţii FMI au transmis însă Guvernului că nu pot accepta pentru anul viitor o creştere a salariului minim mai mare de 650 lei. De altfel, în urmă cu o săptămână, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că o eventuală majorare a salariului minim trebuie evaluată, întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat ieri că, pe parcursul întâlnirilor pe care delegaţia FMI le are cu autorităţile române, se caută soluţii pentru ca reforma salarială în segmentul bugetar să ducă la scăderea anvelopei salariale ca pondere în PIB până la 7% în anul 2015. Acesta a vorbit şi despre discuţiile care au avut loc la întâlnirea de marţi seară dintre reprezentanţii FMI şi membrii coaliţiei de guvernare: “Din calculele delegaţiei FMI reieşea o diferenţă substanţială, care urma să fie acoperită, mai mult de 1% din PIB. Desigur, discuţia a fost legată de măsurile compensatorii ce ar putea fi luate pentru a nu se afecta deficitul bugetar pentru anul 2011 şi pentru anul 2012. Cred că ambele părţi am învăţat unii de la alţii ce se poate face acum, ce se poate face mai târziu şi care este de fapt mersul pentru anii care urmează”. Mai mult, FMI este îngrijorat că salariile bugetarilor ar putea reveni, prin decizie a CC, la nivelul anterior scăderii, deşi reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a fost adoptată ca o măsură temporară, valabilă până la 31 decembrie,