FMI a avansat, în prognoza pe 2009 pentru România, în mod \"preventiv\", cifrele de -4, -5 şi chiar -6% privind creşterea economică, în timp ce autorităţile de la Bucureşti anticipează o contracţie a Produsului Internt Brut de 2% sau mai puţin amplă, au precizat mai multe surse politice. FMI a avansat cifrele respective pentru a anticipa o eventuală degradare a economiei în perioada post-semnare a acordului de împrumut extern, conform surselor citate. Acestea au arătat că autorităţile de la Bucureşti consideră, în acest moment, că România va avea o creştere economică negativă, de -2%, sau mai puţin, dar FMI doreşte, \"în mod preventiv, nu deliberat\", să avanseze o prognoză mai pesimistă, pentru a nu întîmpina probleme ulterioare. Potrivit surselor menţionate, cifrele avansate de FMI şi decalajul faţă de cele avansate de către autorităţile de la Bucureşti crează o problemă de percepţie României, întrucît, prin aceste proiecţii, România este introdusă într-un pachet de ţări vulnerabile, cum este Letonia, situaţie \"extrem de periculoasă\". Autorităţile de la Bucureşti au insistat, la nivel politic, ca cifrele avansate de FMI să nu fie atît de drastice, argumentînd că economia României este una \"atipică\", mai flexibilă decît economiile vestice, spun sursele. Astfel, autorităţile române au invocat în discuţiile cu FMI că avansarea unor cifre prea drastice şi pesimiste riscă să sufoce economia, întrucît vor influenţa deficitul bugetar şi necesarul de finanţare, care vor creşte şi mai mult în aceste condiţii. Sursele citate au mai arătat că \"bătaia\" în acest moment este legată de cifre şi de tabloul macroeconomic al anilor 2009 şi 2010, pe care se va face diagnosticul economiei româneşti şi în baza căruia se va stabili necesarul de finanţare şi deficitul. Aceleaşi surse au arătat că FMI a venit în Ungaria şi Letonia cu o serie de condiţii iniţiale, care au devenit mai severe cînd situaţia economică din cele două ţări s-a înrăutăţit.