Deficitul bugetar ar putea ajunge, în 2007, la 3,8% din PIB, cu un punct peste plafonul aprobat de autorităţi, întrucît veniturile sînt supraestimate, iar cheltuielile salariale ar putea creşte mai mult decît s-a prevăzut, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI). Negociatorul şef al FMI pentru România, Emanuel van der Mensbrugghe, a prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, rezultatele consultărilor macroeconomice anuale ale instituţiei cu România. Plafonul de deficit bugetar aprobat de autorităţi este de 2,8% din PIB. FMI recomandă reducerea deficitului bugetar la sub 1%. "Nu este recomandat să ajungi la 3% deficit bugetar, deşi se încadrează în limita admisă de UE. Criteriile UE prevăd un deficit maxim de 3%, dar este doar o limită statutară, în nici un caz recomandarea", a explicat directorul din FMI. Referindu-se la ridicarea restricţiilor de către BNR privind creditarea, negociatorul şef a declarat că “banca centrală va trebui să supravegheze foarte atent băncile comerciale după relaxarea condiţiilor de creditare, pentru a se convinge că acestea îşi evaluează corect riscurile”.

Totodată, FMI avertizează că inflaţia ar putea creşte la 5,5% anul acesta, în lipsa unei politici fiscale mai restrictive. Dacă însă se vor lua măsurile recomandate de FMI, în special, reducerea deficitului bugetar, inflaţia ar putea fi de aprox. 4%, la sfîrşitul acestui an, cît este şi ţinta BNR. Reprezentanţii FMI recomandă şi creşterea taxei unice aplicate acum în România pentru a mări veniturile bugetare, întrucît, comparativ cu alte ţări din regiune cu acelaşi regim fiscal, taxa din România este mai mică. Astfel, în Slovacia, taxa unică (flat tax) este de 19%, iar în Estonia de 22%. În opinia şefului misiunii FMI, cota de 16% este redusă, iar o eventuală creştere va depinde de cît de ambiţios este Guvernul. El a arătat că, în 2004, impozitul pe profit şi pe venituri a avut o contribuţie de 5,9% din PIB, pentru ca în anul următor să se reducă la 5,6% din PIB. "Nu cota unică este problema, ci mai degrabă nivelul ei. Mai multe ţări din UE au adoptat cota unică, însă impozitele practicate de acestea sînt mai mari decît în România", a spus van der Mensbrugghe. România a introdus cota unică de impozitare de 16% în 2005, atît pentru profitul companiilor, cît şi pentru veniturile persoanelor fizice. Cota unică a înlocuit impozitul de 25% pe profit, pentru firme şi un sistem cu cote diferite, de la 18% la 40%, pentru veniturile populaţiei, diferenţiate în funcţie de mărimea veniturilor. FMI a criticat construcţia bugetului României pentru acest an, arătînd că veniturile sînt supraestimate şi cheltuielile ar putea fi mai mari decît cele prevăzute. O misiune a FMI a participat, în ultimele două săptămîni, la consultările macroeconomice anuale cu autorităţile române. Ultimul acord încheiat cu FMI nu a fost finalizat, întrucît negocierile pentru continuarea înţelegerii au eşuat în octombrie 2005, după ce autorităţile de la Bucureşti au respins solicitările FMI. Acordul stand-by a încetat, în mod formal, la 7 iulie 2006, iar relaţia României cu FMI continuă prin colaborări curente cu experţii instituţiei.