Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus cu 1,3% estimarea privind creşterea economică a României în 2009, de la 4,8%, la 3,5%, în contextul înrăutăţirii capacităţii băncilor de a se finanţa în străinătate. Dificultatea finanţării va afecta investiţiile şi consumul şi va încetini exporturile. \"Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale s-au intensificat de la previziunile din octombrie şi au rezultat în continuarea decelerării creşterii economice reale. Acest lucru a afectat în mod nefavorabil capacitatea băncilor din România de a se finanţa în străinătate, în contextul în care costurile finanţării au crescut şi limitele de expunere s-au redus, ceea ce influenţează negativ investiţiile şi consumul\", a declarat reprezentantul FMI în România, Juan Fernandez-Ansola. Previziunile FMI de creştere economică a României în 2008 au fost menţinute la 8,6%, bazîndu-se pe recolta agricolă bună a ţării. Reprezentantul FMI a arătat că multe vor depinde de politicile statelor industrializate, atît în ceea ce priveşte finanţarea bancară, cît şi exporturile, precum şi de capacitatea României de a profita de \"oportunitatea unică\" a fondurilor alocate de UE pentru a-şi dezvolta infrastructura. Politicile fiscale prociclice anterioare fac ajustarea mai dificilă şi lasă mai puţin loc pentru absorbţia efectelor încetinirii economice, apreciază Ansola. La rîndul său, senior - economistul Băncii Mondiale (BM) din România, Cătălin Păuna, susţine că România are şanse mai mari să evite recesiunea în 2009 decît să se confrunte cu ea. Totul depinde însă de contextul internaţional şi de măsurile ce vor fi luate de viitorul Guvern: „România poate avea şi creştere economică, dar şi recesiune, situaţie care depinde de o multitudine de factori, printre care recesiunea şi evoluţia ţărilor din Europa de Vest şi capacitatea viitorului Guvern de a răspunde prompt, eficient şi cu măsuri proactive în faţa crizei. Răspunsul la această problemă are o marjă de eroare mare\". Oficialul BM crede că noul Guvern ar trebui să ia în calcul scenariul cel mai pesimist şi, pornind de la acesta, să îşi adapteze pachetul de măsuri anti-criză. În plus, economia românească şi-ar putea reveni mai repede decît cea europeană, datorită flexibilităţii pieţelor, factorilor de producţie şi produselor, dar şi procesului de convergenţă reală. \"Datorită reformelor promovate în ultimii ani, pieţele sînt mai flexibilie decît cel puţin în Europa continentală, ceea ce înseamnă că potenţialul de creştere economică este mai mare\", a spus Păuna. El consideră că economia europeană \"este mai rigidă\", \"nu a fost niciodată o locomotivă de creştere\" şi se confruntă cu probleme structurale dificil de corectat. Principala problemă în relansarea economică ţine de încredere şi pe pieţele europene şi pe cea românească. Lipsa de încredere s-a putut vedea cel mai bine pe declinul burselor europene, inclusiv cea de la Bucureşti, în lunile septembrie şi octombrie.