ROMÂNIA = RING DE BOX Ţara noastră a devenit un soi de ring în care se dau mari lupte, iar de pe margine, străinii au început să parieze. În colţul „roşu“ se află Băsescu&Co, care se dau de ceasul morţii că parcă ar vrea să majoreze ceva salarii, să ofere ceva pomeni electorale (că tot se apropie alegerile), iar în colţul „albastru“, oficialii europeni: FMI şi CE, care asistă impasibili la modul în care adversarul se agită inutil. E ca şi cum s-ar lupta doi boxeri: unul de categorie uşoară cu unul de categorie grea. Comparaţia este una realistă pentru că guvernanţii români, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, nu pot lua nicio decizie care să implice finanţele ţării fără ca oficialii europeni să-şi dea acordul. Şi după cum spuneam, de pe margine, pariurile au început să curgă pentru că, încorsetaţi în tot soiul de acorduri şi contracte, românii nu pot face nimic... Absolut nimic. Drept dovadă stă analiza operată de Bloomberg, potrivit căreia costurile de finanţare plătite de România continuă să scadă, investitorii pariind că Guvernul va continua să urmeze programul convenit cu FMI în pofida alegerilor din toamnă. Şi asta pentru că România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, a împrumutat sume record în primele două luni ale acestui an şi a depăşit programul de finanţare pentru primul trimestru, profitând de beneficiile obţinute pe pieţe datorită politicii economice coordonate de Fondul Monetar Internaţional.

MERS PE SÂRMĂ SAU FALIMENT Cu alte cuvinte, România este doar o marionetă în mâinile dibace ale instituţiilor europene avizate. Nu a fost tot timpul aşa, căci a fost şi o vreme când România avea „picioare“. La începutul lui 2009, însă, autorităţile de la Bucureşti au încheiat un acord de finanţare externă pe doi ani, de 20 miliarde euro, cu FMI şi Comisia Europeană, prelungit în 2011 cu un acord de precauţie de cinci miliarde euro pentru a da investitorilor asigurări că nu vor exista derapaje fiscale înaintea alegerilor din 2012. Pentru a se încadra în condiţiile ataşate împrumuturilor de la FMI şi CE, guvernul a redus salariile din sectorul public şi a crescut mai multe taxe, inclusiv TVA, care a fost ridicată la jumătatea anului 2010 de la 19%, la 24%. Guvernul vrea acum să majoreze aceste salarii pentru a avea puţină credibilitate în ochii electorilor însă nu poate decât să se zbată şi să transpire pentru că diferenţa de categorie nu va fi nicicând în avantajul unei ţări ca România. Calm şi fără a face multă vâlvă, din colţul său asigurat, FMI anticipează că România va continua să urmeze obiectivele convenite în acord indiferent de rezultatele alegerilor din toamnă. În caz contrar, lupta dintre cei doi „boxeri“ s-ar putea finaliza cu un KO, care va echivala cu falimentul României. Comisia Europeană estimează totuşi că economia României va creşte în acest an cu 1,6%, încetinită de impactul crizei datoriilor de stat din zona euro asupra exporturilor şi de scăderea contribuţiei agriculturii după performanţele foarte bune din 2011, însă probabil sprijinită în a doua parte a anului de o uşoară revenire a consumului.