ÎNCĂ 3,7 MILIARDE EURO. E oficial! Suntem datori vânduţi! Guvernul negociază cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou acord, cu o durată de doi ani, prin care să finalizeze reformele structurale, potrivit unor surse guvernamentale. „Mergem la negocieri cu o variantă de doi ani pentru noul program, aşa cum a propus şi FMI, în ciuda faptului că noua înţelegere va cuprinde şi anul electoral 2012, ceea ce reprezintă un risc politic important. Rămâne de văzut şi pe ce condiţii va insista Fondul”, au declarat aceleaşi surse. Toată lumea pare uşurată de faptul că FMI acceptă să ne mai dea nişte bani, deşi toate miliardele de euro pompate anterior în ţara noastră n-au reuşit să ne aducă pe creştere economică. Mai mult, a fost nevoie de scumpiri şi ajustări de-a dreptul brutale, doar pentru a nu declara oficial faliment naţional. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că noul acord ne dă liber la încă 3,6 - 3,7 miliarde euro, bani acordaţi de Fond. Şi Banca Mondială (BM) s-a oferit să ne acorde asistenţă tehnică şi finanţare în cadrul acestui noi acord. Mai mult, chiar şi guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, pledează pentru o înţelegere pe doi ani cu FMI şi Comisia Europeană (CE), pentru a depăşi ciclul electoral 2012. Nu în ultimul rând, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, vede România ca pe o „bărcuţă”, care va „naviga” afară din criză.

CĂMĂTARI CU ACTE ÎN REGULĂ. Vorbim aici de oameni cu facultăţi, masterate şi doctorate în economie, politică şi relaţii internaţionale, care, într-o lume ideală, ar oferi României cel mult un pliant cu oferta la credite şi un pahar cu apă de la dozator şi în niciun caz un împrumut de 20 miliarde euro. E ca şi cum un om al străzii ar intra într-o bancă autohtonă de top şi i s-ar da un credit ipotecar de 100.000 euro. Să ne aducem aminte că ţara noastră trebuie să şi ramburseze miliardele primite până acum, începând din 2012. TVA s-a majorat cu 5%, iar statul a tăiat de unde a putut, în condiţiile în care bugetul era alimentat constant cu bani din afară. Ce se va întâmpla oare când va trebui să genereze aceşti bani? De tăiat nu prea mai are de unde să taie, cel puţin aşa putem spera. Să fie supraimpozitarea soluţia? Ar duce la falimente şi, implicit, la omorârea consumului. Orice decizii se vor lua, cert este că tot românii de rând vor plăti. Aşadar, ţara noastră se va transforma într-un mic sclav, care va munci doar ca să ramburseze un credit. Mai rău este că am fost forţaţi să ne oferim voluntari pentru sclavie, din cauza modului în care a fost condusă ţara. Şi dacă nu vom avea bani, vom plăti în natură, căci cel mai probabil resursele naturale sunt adevărata miză. În concluzie, nu ne împrumutam mai bine de la cămătari? În cel mai rău caz, cineva îşi pierdea o mână.