Două licee constănţene, „Navrom” (Colegiul Tehnic de Marină „Alexandru I. Cuza”) şi „Ovidius”, au fost supuse acţiunilor de dezinfecţie de către specialişti ai Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DPSJ) Constanţa, după ce cinci copii au fost depistaţi cu tuberculoză (TBC). Patru elevi, în clasele a X-a şi a XI-a, sunt de la Liceul „Navrom”, iar un altul, în clasa a X-a, de la Liceul „Ovidius”. Cei patru sunt internaţi la Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare, iar cel de la „Ovidius” la Spitalul de Ftiziologie Agigea. „Elevii din focarul de la Liceul „Navrom” sunt bine, nu pun probleme de sănătate. Ei îşi iau tratamentele specifice în cazul TBC”, a declarat directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare, dr. Elena Danteş. În cazul lor, potrivit procedurilor medicale în vigoare, a fost efectuat triajul epidemiologic, fiind verificaţi toţi contacţii lor, în urma acestora nedepistându-se alte cazuri. „A fost demarată acţiunea de dezinfecţie la un nivel mai redus, întrucât şi liceul are o dimensiune mai mică, sunt mai puţine laboratoare, mai puţine spaţii în care elevii au intrat”, a declarat directorul executiv a DSPJ Constanţa, dr. Constantin Dina. Acţiunea de dezinfecţie desfăşurată în cadrul Liceului „Ovidius” a fost una mai de amploare, aici existând mai multe laboratoare şi spaţii unde elevul bolnav ar fi putut să intre. „Am decis, de comun acord cu inspectorul şcolar general, Răducu Popescu, să sistăm activitatea orelor după-amiază pentru a putea să se dezinfecteze cu uşurinţă toate spaţiile, dar şi să fie preîntâmpinată apariţia oricărei probleme”, a spus dr. Dina. Chiar dacă, iniţial, a existat un refuz din partea directorului unităţii de învăţământ, situaţia a fost remediată, cadrul didactic conformându-se cerinţelor impuse prin lege şi acceptând sistarea desfăşurării orelor după-amiază. „Dezinfecţia este obligatorie în asemenea situaţii. Sunt substanţe speciale care sunt stropite prin clase, după care încăperile sunt bine aerisite”, explică directorul DSPJ. Familia elevului diagnosticat cu TBC a cerut ca el să fie internat la Ftiziologie Agigea - secţie exterioară Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, întrucât este mai aproape de familie (Tuzla). În cazul îmbolnăvirii de la Liceul „Ovidius”, medicii susţin că este vorba de un focar familial, copilul luând boala de la bunicul său, de asemenea diagnosticat cu TBC în urmă cu ceva timp. Chiar şi aşa, cei peste şase sute de elevi din clasele liceale vor fi supuşi anchetei epidemiologice.

JUDEŢUL CONSTANŢA SE CLASEAZĂ PE LOCUL TREI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE INCIDENŢA CAZURILOR DE TBC, LA NIVEL NAŢIONAL, DUPĂ CE ÎN 2009 ŞI 2010 S-A POZIŢIONAT ÎN TOPUL CLASAMENTULUI.

TBC, o boală cu care multe ţări ale lumii se „luptă” de ani buni, reuşeşte să învingă ţara noastră, România deţinând recordul în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri din UE. Datele statistice întocmite la nivel naţional arată că 77 de oameni sunt diagnosticaţi, zilnic, cu TBC. Ani la rând, judeţul Constanţa s-a situat în topul clasamentului, numărul bolnavilor de TBC fiind unul semnificativ. Eforturile de diminuare a cazurilor, de prevenire a bolii, la nivelul judeţului nostru, au început să-şi spună cuvântul. Potrivit directorului executiv al DSPJ, dacă în 2009 şi 2010 Constanţa se clasa pe primul loc în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de TBC, în 2011 judeţul nostru a coborât în clasament, ajungând pe locul III. „Este îmbucurător faptul că eforturile noastre au fost resimţite. Trebuie să coborâm cât mai mult în clasamentul incidenţei TBC”, a declarat reprezentantul Ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Dina.

STATISTICI - CONSTANŢA Potrivit statisticilor DSPJ Constanţa, în 2010, la grupa de vârstă 0 - 15 ani, la nivelul judeţului nostru erau semnalate 30 de cazuri de TBC, din care 19 în mediul urban şi 11 în rural; la grupa de vârstă peste 15 ani, erau semnalate 733 de cazuri de TBC, din care 465 în mediul urban, iar restul de 268 în rural. Un an mai târziu, în 2011, au început să apară modificări în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de TBC. Astfel, la grupa de vârstă 0 - 15 ani erau semnalate 32 de cazuri de TBC, din care 16 în mediul urban şi 16 în rural, iar la grupa de vârstă pe 15 ani au fost înregistrate 717 cazuri de TBC, din care 455 în urban şi 262 în rural. În primele nouă luni ale lui 2012, la grupa de vârstă 0 - 15 ani, au fost semnalate 39 de cazuri de TBC, din care 20 în urban şi 19 în rural, în vreme ce la grupa de vârstă peste 15 ani au fost semnalate 501 cazuri, din care în urban 285 de cazuri iar în rural 216 cazuri. „Analizând situaţia prezentată, putem constata o îmbunătăţire, de la an la an, şi datorită campaniilor de prevenţie, dar şi datorită faptului că populaţia are o mai mare adresabilitate la serviciile medicale, la asistenţa medicală, în general”, a declarat dr. Dina. Pe de altă parte, directorul executiv susţine că numărul îmbolnăvirilor se menţine, totuşi, ridicat din cauza nivelului de trai scăzut, TBC fiind şi o boală a sărăciei. „Pentru că nu se alimentează corespunzător, imunitatea scade, aşa că şi predispoziţia la boli este ridicată”, explică medicul director.

ŞI ALTE MOTIVE DE ÎNGRIJORARE Ministerul Sănătăţii a lansat, nu cu mult timp în urmă, Planul naţional de prevenire a tuberculozei multidrog rezistente (TB-MDR). Planul naţional este un răspuns la o problemă de sănătate publică din ce în ce mai mare, căreia îi cad victime anual 80.000 de oameni în Regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Documentul prevede că, până în 2015, cel puţin 80% din cazurile estimate vor fi diagnosticate şi tratate cu o rată de succes de 75%. Planul va fi implementat cu un buget de 23 milioane euro pe parcursul a patru ani. Deşi răspândirea tuberculozei este în scădere în regiunea europeană, numărul cel mai mare de cazuri din UE se găseşte în România. În fiecare an, 1.300 de pacienţi dezvoltă o formă de TBC rezistentă la medicamente care au fost eficiente zeci de ani. „Creşterea numărului cazurilor de îmbolnăvire cu TB-MDR a generat o problemă ce trebuie abordată de urgenţă. Acţiunile întreprinse de România împotriva îmbolnăvirii cu TB-MDR constituie un răspuns concret la angajamentul unanim pe care ţările europene şi l-au luat anul trecut, în vederea prevenirii şi combaterii acestei boli până în 2015”, au spus reprezentanţi OMS. Comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, John Dalli, a spus că TB-MDR este o cauză serioasă de îngrijorare pentru România, dar şi pentru întreaga Europă.