Expertul britanic în robotică, Noel Sharkey, a ajuns la concluzia că utilizarea roboţilor tot mai autonomi în conflictele militare reprezintă o chestiune problematică din punct de vedere juridic, iar aceştia ar putea în curînd să ajungă să fie folosiţi şi de grupările teroriste. “Militarii vor roboţi autonomi cît mai curînd posibil, pentru că sînt mai ieftini şi permit un război fără riscul uciderii soldaţilor”, a explicat Noel Sharkey, înainte de a susţine un discurs pe această temă, miercuri, în faţa Royal United Services Institute, o instituţie britanică specializată în chestiuni de apărare, înfiinţată în anul 1831.

Peste 4.000 de roboţi sînt desfăşuraţi la sol în Irak şi în octombrie 2006, dronele aveau deja 400.000 de ore de zbor la activ, potrivit unui comunicat al Universităţii Sheffield. Pînă în 2010, Departamentul american al Apărării ar urma să aloce peste patru miliarde de dolari pentru sisteme automatizate, în timp ce Europa, Rusia, China, India, Africa de Sud sau Israel au programe în care sînt implicate dronele. Potrivit consultantului american în inovaţii tehnologice, James Canton, citat de “National Defence Magazine”, proporţia militarilor în raport cu numărul roboţilor desfăşuraţi pe teren în operaţiuni militare s-ar putea inversa în zece ani, ajungînd la 2.000 de roboţi pentru 150 militari. În asemenea context, chestiunea controlului şi responsabilităţii în caz de pierderea controlului asupra acestor dispozitive capătă o nouă dimensiune.

Pentru moment, legislaţia americană interzice posibilitatea ca roboţii să ia singuri decizia de a trage sau de a declanşa o bombă, roboţii actuali fiind limitaţi la capacitatea de a repera ţinta ce trebuie distrusă. Pe termen lung, pentru a rezolva chestiunile morale ale folosirii armelor autonome, armata americană efectuează cercetări în domeniul inteligenţiei artificiale, pentru a dota roboţii cu o “conştiinţă”.