● Finanţare mixtă ● Fondul Monetar Internaţional (FMI) va înfiinţa un fond verde de 100 de miliarde de dolari care ar urma să ajute statele să facă faţă schimbărilor climatice. Se doreşte ca fondul să fie capabil să furnizeze sumele enorme necesare statelor pentru a face faţă schimbărilor climatice. Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat sâmbătă, în cadrul unei sesiuni a Forumului Economic Mondial de la Davos, că este necesară o astfel de iniţiativă, în contextul în care ţările în curs de dezvoltare nu dispun de mijloacele financiare pentru a lua măsurile necesare. Capacitatea statelor dezvoltate este, de asemenea, limitată de problemele bugetare născute din criza financiară. FMI va lansa, în consecinţă, discuţii cu băncile centrale şi cu miniştrii de Finanţe în privinţa fezabilităţii acestui proiect. Finanţările ar putea proveni din instrumentele deţinute de FMI, precum difuzarea suplimentară a drepturilor de tiraj speciale (DTS) deţinute de FMI. DTS au fost create în 1969 de către FMI pentru a completa rezervele oficiale existente ale ţărilor membre.

● Proteste ● În a patra zi a lucrărilor Forumului Economic Mondial, s-au înregistrat manifestaţii. Poliţia a folosit tunuri cu apă, pentru a-i dispersa pe cei aproximativ 100 de protestatari. Demonstranţii au încercat să dărâme un gard care împrejmuia locul unde se desfăşurau întâlnirile oficialilor prezenţi la forum. Manifestanţii au aruncat cu bulgări de zăpadă în direcţia forţelor de ordine. Protestul a fost organizat de grupuri anti-capitaliste, Partidul Ecologist din Elveţia şi mişcarea socialistă locală. „Suntem convinşi că participanţii la Forumul Economic nu pot cu adevărat să îmbunătăţească situaţia mondială”, a declarat Rolf Marouk, reprezentant al Partidului Ecologist elveţian.

● Controverse ● Grupul Interguvernamental de Experţi privind Evoluţia Climei (GIEC) a făcut noi precizări în controversa iscată de un raport asupra topirii gheţurilor din mai multe lanţuri muntoase din lume. GIEC şi-a bazat concluziile pe lucrarea unui student şi pe un articol dintr-o revistă de alpinism. Aceste informaţii titrate de o poublicaţie britanică ar putea pune acest grup de experţi ai ONU din nou într-o situaţie jenantă, în contextul în care GIEC a fost deja obligat să recunoască în luna ianuarie că o previziune pe care o făcuse cu privire la topirea până în 2035 a gheţarilor din munţii Himalaya era „slab fondată”. Într-un raport publicat recent, GIEC afirmă că restrângerea gheţarilor din munţii Anzi, Alpi şi a celor din Africa este legată de schimbarea climatică. Dar potrivit „Sunday Telegraph”, care a verificat natura unora dintre sursele citate, constatările au reieşit cu precădere dintr-un articol apărut într-o revistă de alpinism şi bazat pe cercetările parţiale realizate în timpul escaladării unor vârfuri muntoase. O altă sursă citată este lucrarea unui student la geografie care face studii de masterat la Universitatea din Berna, Elveţia, care cita interviuri realizate cu mai mulţi ghizi montani din Alpi. În pofida acestei polemici, comunitatea ştiinţifică a luat apărarea GIEC, subliniind că grupul şi-a recunoscut greşelile referitoare la gheţarii din Himalaya şi precizând că lucrările sale sunt echilibrate şi au concluzii corecte.