Fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, refugiat din 2012 la ambasada Ecuadorului la Londra, a renunţat la azilul acordat de Quito, potrivit unei scrisori semnate personal în decembrie, consultată de AFP. În acest document, clasat "caracter rezervat" şi datat din 4 decembrie 2017, Julian Assange a renunţat la azilul acordat în cadrul unei strategii a guvernului care s-a soldat cu un eşec şi viza să îl numească ulterior diplomat ecuadorian în Marea Britanie, apoi în Rusia.

Scrisoarea, semnată de australianul de 47 de ani şi avocatul spaniol Baltasar Garzon, a fost trimisă de Ministerul ecuadorian de Externe, unei deputate, Paola Vintimilla, care anchetează asupra procesului de naturalizare a lui Julian Assange şi a dezvăluit-o presei. Fondatorul WikiLeaks a renunţat la azil cu câteva zile înainte ca autorităţile de la Quito să îi acorde cetăţenia ecuadoriană pe 12 decembrie, apoi să încerce să îl numească diplomat pentru a putea continua să trăiască la ambasada de la Londra, după care să meargă la Moscova.

Julian Assange s-a refugiat în reprezentanţa diplomatică ecuadoriană în urmă cu şase ani pentru a evita să fie extrădat, iniţial, în Suedia, unde era acuzat de viol, dosar care a fost clasat. În prezent, el se teme să iasă din ambasadă şi că va fi arestat, apoi extrădat în Statele Unite pentru a publicat pe WikiLeaks mii de documente confidenţiale ale diplomaţiei americane. Justiţia britanică a menţinut mandatul de arestare pe numele său pentru că nu a respectat eliberarea pe cauţiune în timpul procedurii suedeze. Ministerul ecuadorian de Externe a refuzat orice comentariu asupra scrisorii lui Assange sau actualului său statut. Paola Vintimilla, deputată a Partidului Social-Creştin a declarat pentru AFP că a primit săptămâna trecută documentele cu caracter rezervat referitoare la Julian Assange, printre care şi scrisoarea acestuia.