Institutul pentru Politici Publice (IPP) a analizat datele unui studiu privind sumele de echilibrare repartizate anual de la bugetul de stat către bugetele locale, fondurile repartizate din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului şi susţine astfel opiniile privind influenţa politică fundamentală din România asupra modului în care se direcţionează resursele financiare pentru dezvoltarea localităţilor din România. IPP constată că dezvoltarea localităţilor din România depinde fundamental de relaţiile politice pe care le au primarii cu Guvernul. Institutul a realizat că Guvenul “se bucură” de avantajele politice de împărţire a banilor către comunităţile locale. Având în vedere aceste realităţi, IPP sesizează două consecinţe grave: percepţia administraţiilor publice locale că fondurile localităţilor pot fi suplimentate doar prin relaţii politice, ceea ce reduce încrederea în posibilitatea unei reforme autentice şi faptul că primarii au inclus în comportamentul lor curent să vină la Bucureşti şi să facă lobby la Guvern pentru a primi mai mulţi bani. În context, IPP propune câteva măsuri pentru stoparea confiscării procesului de dezvoltare financiară locală de către politicieni şi modernizarea comunităţilor locale. Astfel, Guvernul ar trebui să determine, prin pârghii legislative, localităţile să îşi crească ponderea veniturilor proprii până la minim jumătate din buget, măsură ce trebuie corelată în mod direct cu aceea a reorganizării administrative pe criterii de eficienţă. O altă măsură ar fi plafonarea Fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului şi stabilirea prin lege a situaţiilor excepţionale în care aceşti bani vor fi alocaţi. Din cauza faptului că nu sunt definite prin lege tipurile de cheltuieli ce pot fi făcute din aceşti bani, s-a ajuns ca astăzi sumele să fie utilizate pentru orice alte destinaţii faţă de cele prevăzute iniţial prin acest mecanism de finanţare. Anul trecut, au existat primării care au primit sume importante de la Guvern pentru acordarea de ajutoare de stat operatorilor economici care furnizează energie termică şi pentru asistenţă socială, nicidecum a cheltuielilor urgente şi neprevăzute. O analiză succintă a situaţiei sumelor maxime alocate din fondul de rezervă al Guvernului în 2009, plasează pe primele locuri localităţi ai căror primari PDL. IPP a constatat, de altfel, că deşi agenda publică e ocupată cu criza la nivel central, în momentul de faţă peste 2500 de localităţi din România nu mai au bani pentru supravieţuire. “În actuala situaţie financiară generală dificilă rezultă că relaţiile politice reprezintă şi mai mult soluţia pentru suplimentarea fondurilor pentru localităţi în decursul unui an”, conchide IPP.