Miniştrii de Finanţe din Zona Euro au acordat, luni, aprobarea finală fondului de urgenţă în valoare de 440 de miliarde de euro destinat ţărilor membre aflate în dificultate după criza elenă. Acordul prevede înfiinţarea unei entităţi, un ”vehicul de salvare”, care va exista timp de cel puţin trei ani şi va împrumuta bani de pe pieţe, pe care îi va oferi apoi statelor cu probleme. Creditele vor fi garantate de ţările din Zona Euro, proporţional cu participaţia lor la BCE. În acelaşi timp, FMI, implicat profund în prezent în salvarea Zonei Euro, a cerut Europei să îşi reglementeze mai bine sectorul bancar şi să meargă mai departe decât actualele propuneri pentru administrarea comună a bugetelor naţionale, relatează ”Wall Street Journal”. Concluziile reuniunii la nivel înalt ce a avut loc luni seară, la Luxembourg, au adus, practic, Zona Euro, formată din 16 ţări, mai aproape de o uniune fiscală: introducând un instrument de salvare care vizează să primească un calificativ maxim de la agenţiile de rating, Germania, Franţa şi alte ţări puternice mizează practic pe calificativele lor mari pentru a susţine alte ţări din Zona Euro care se bucură de mai puţină încredere pe pieţe. Acest vehicul de salvare a monedei unice europene reprezintă cea mai mare parte din pachetul de stabilizare în valoarea de 750 de miliarde de euro aprobat luni, la care participă şi FMI şi Comisia Europeană. Oficializarea acordului ar putea linişti, într-o oarecare, măsură pieţele în legătură cu capacitatea Zonei Euro de a oferi bani. Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice, a declarat că ţările europene sunt dispuse să garanteze cu 20% mai mult decât cota parte pe care o deţin în BCE. El a precizat că acesta este unul dintre elementele necesare pentru a asigura obţinerea calificativului maxim de la agenţiile de rating. Un alt element important este rezerva de bani lichizi pentru a oferi încă o măsură de protecţie pentru garanţii. În cursul reuniunii de luni, miniştrii de Finanţe au mai aprobat examinarea bugetelor naţionale la nivel de UE în primăvara fiecărui an şi introducerea de noi sancţiuni vizând ţările cu datorii prea mari, pentru a consolida Pactul de Stabilitate după criza elenă, care a dus la o depreciere importantă a euro.

Totodată, miniştrii de Finanţe din Europa au decis că Estonia îndeplineşte criteriile pentru a adopta, anul viitor, moneda unică europeană, devenind al 17 membru al Zonei Euro, în pofida crizei economice. Estonia devine, astfel, prima ţară baltică ce reuşeşte să facă acest pas. Decizia acestei extinderi a Zonei Euro urmează să fie aprobată oficial de şefii de stat şi de guvern din UE la summit-ul din 17-18 iunie, apoi validată definitiv în iulie, după consultarea Parlamentului European. Însă, potrivit aşteptărilor, nu vor exista probleme în acest proces. În calitate de membru al Zonei Euro, Estonia va trebui să îndeplinească criteriile stricte de la Maastricht. Ceea ce înseamnă că inflaţia sa nu trebuie să depăşească un nivel de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE, iar deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB. Data iniţială de aderare a Estoniei la Zona Euro era 2009, dar includerea a fost amânată până în 2011, din cauza dificultăţilor economice cu care s-a confruntat ţara. Ultimele ţări care au aderat la Zona Euro au fost Slovenia, în 2007, Cipru şi Malta, în 2008 şi Slovacia, în 2009.