Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a propus alocarea de fonduri de la bugetul comunitar, pentru a ajuta economia greacă să depăşească actuala criză, încât să fie reluată creşterea economică şi să fie ţinut sub control şomajul. Într-o conferinţă de presă în perspectiva Consiliului European de vară, ce are loc, mâine şi poimâine, la Bruxelles, Barroso a explicat că acest sprijin de la bugetul UE va fi complementar creditelor internaţionale acordate până acum Greciei, conform unui acord de asistenţă financiară multilaterală convenit anul trecut, de Atena, cu UE şi FMI. Barroso a reluat apelul la solidaritate şi responsabilitate între statele din zona euro, spunând că depăşirea problemelor dificile prin care trece economia greacă este spre binele comun al zonei euro şi al întregii UE.

• Eforturi recunoscute • Miniştrii Finanţelor din statele zonei euro au adoptat, duminică seară, o declaraţie în care sunt recunoscute eforturile considerabile depuse de autorităţile din Grecia, în special în domeniul consolidării fiscale şi au luat notă de evaluarea pregătită de CE şi FMI privind datoria sustenabilă a acestei ţări. Evaluarea comună a CE şi a FMI a arătat că specificul datoriei publice a Greciei afectează în mod esenţial parcursul economiei către consolidarea fiscală, planurile de colectare a celor 50 de miliarde de euro în cadrul procesului de privatizare până în anul 2015 şi agenda reformelor structurale care pot promova creşterea economică pe termen mediu. DATE FIIND CIRCUMSTANŢELE FINANCIARE DIFICILE, ESTE IMPROBABIL CA GRECIA SĂ ÎŞI REIA ACCESUL PE PIEŢE PRIVATE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL ANULUI VIITOR, ÎN POFIDA ADOPTĂRII DE CĂTRE PARLAMENTUL DE LA ATENA A UNOR LEGI ESENŢIALE ÎN DOMENIUL ECONOMIC ŞI A STRATEGIEI DE PRIVATIZARE. Reprezentanţii statelor din zona euro au convenit că finanţarea adiţională necesară va putea fi furnizată atât prin surse publice, cât şi private. În aceste condiţii, miniştrii de Finanţe reuniţi în Eurogrup au decis să definească, până la începutul lui iulie, parametrii definitorii ai unei strategii de finanţare clare şi cer tuturor partidelor politice din Grecia să sprijine principalele obiective şi măsuri ale Guvernului.

• Refuz britanic • Marea Britanie nu va mai contribui cu niciun ban la salvarea Greciei, a anunţat premierul britanic, conservatorul David Cameron. Acesta a spus că ţara sa nu este obligată să mai acorde ajutor Greciei, cu excepţia contribuţiei la FMI, ”deoarece Marea Britanie nu se află, slavă Domnului, în zona euro”. Cameron îşi va anunţa poziţia privind contribuţia la o nouă salvare a Greciei la următoarea reuniune a şefilor de Guvern din UE. Conform unor surse din Downing Street, nimeni nu a cerut Marii Britanii să contribuie la această a doua acţiune de salvare a Greciei, care s-ar putea limita la cele 17 state membre ale zonei euro.