“Dezvoltarea fondurilor de garantare şi aplicarea regulamentului Basel II va determina reducerea costurilor de finanţare atît pentru bănci cît şi pentru beneficiarii împrumuturilor”, a declarat, ieri, primviceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu. El a adăugat că "provizioanele pe care le constituie băncile vor scădea pentru că se aplică principiul substituirii bonităţii beneficiarului cu cea a garantului. De asemenea, cerinţele de capital ale băncilor se vor reduce ca urmare a calităţii de diminuator de risc de credit a garanţiilor emise de fond". Reglementările Basel II recunosc garanţiile în funcţie de calitatea emitentului şi de contractul de garantare, care nu trebuie să conţină clauze potrivit cărora fondurile de garantare să poată reduce valoarea garanţiei, să o anuleze sau să crească nivelul costurilor. Spre deosebire de Basel II, reglementările Basel I, aflate în vigoare în oprezent, nu recunosc garanţiile oferite de fonduri. "Înlocuirea principiului deducerii garanţiilor emise de fonduri cu principiul substiturii performanţelor financiare ale beneficiarului cu cele ale garantului presupune o posibilă reducere a costurilor pentru beneficiar în cazul în care reputaţia fondului este bună", a spus Georgescu.

Oficialul BNR a arătat că fondurile pot acorda garanţii prin folosirea resurselor alocate de stat sau din fonduri proprii. În cazul în care fondurile folosesc resursele statului, performanţa beneficiarului va fi înlocuită cu cea a statului, căreia i se asociază un risc de credit zero pentru garanţii în lei. Dacă fondurile folosesc resursele proprii, performanţa beneficiarului de credit va fi înlocuită cu cea a fondului, la care se aplică un grad de risc stabilit în funcţie de ratingul atribuit de agenţiile independente de rating sau în funcţie de modelul instituţiilor de credit. Georgescu a adăugat că Fondul de Garantare a Creditelor Rurale a fost în ultimii ani cel mai activ din punctul de vedere al garanţiilor oferite. De asemenea, în ceea ce priveşte structura pe sectoare de activitate, agricultura avea la finele anului 2004 cea mai mare pondere, cu peste 80%. Cele mai multe garanţii au fost oferite în lei, însă pentru întreprinderile mici şi mijlocii garanţiile în valută au avut o pondere semnificativă. "Probabil că este normal, avînd în vedere că aceste credite au fost folosite pentru retehnologizare şi pentru importuri", a încheiat Georgescu.