În timp ce reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță cu mândrie că, în doar 6 minute de la deschiderea sesiunii anuale, au fost epuizate fondurile pentru finanţarea mai multor submăsuri în agricultură, mulți fermieri români se plâng că nu pot accesa Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR). Deși acesta este construit ca mijloc pentru ca fermierii să atragă bani europeni, unele din criteriile pe care ei trebuie să le îndeplinească sunt aberante, spune președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu.

Mulți fermieri români se plâng că nu pot accesa Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR), prin care pot primi bani de la UE. Acesta oferă fonduri pentru înfiinţarea sau modernizarea fermelor, achiziţii de tractoare, utilaje şi echipamente agricole, irigaţii, amenajări de infrastructură sau protecţia mediului. Potrivit președintelui Lapar (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), agricultorii întâmpină numeroase dificultăți, unele din criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a atrage fonduri europene fiind aberante. ”Sunt atâtea criterii de eligibilitate și sancțiuni încât este aproape imposibil să accesezi un fond. Dacă totuși ești înzestrat cu răbdarea asta, trebuie să faci și o lucrare de doctorat, atât de complicat este”, a spus Laurențiu Baciu. Potrivit lui, România este singura țară care impune astfel de condiții. ”Din cauza asta celelalte țări accesează fonduri și noi nu suntem în stare. Spre exemplu, doi vecini de fermă nu au voie să aibă același proiectant sau consultant, nu au voie să tragă energie electrică la același transformator... niște aberații. Dacă e un consultant bun, nu e normal să îl folosim toți? E ca și cum doi vecini nu au voie să cumpere pâine de la același magazin”, s-a plâns președintele Lapar. El a precizat că puținii fermieri care au reușit să atragă fonduri au și ei probleme. ”După ce ți-ai consumat proiectul, intervin niște norme în care nu te-ai încadrat, iar apoi ești sancționat retroactiv, trebuie să dai banii înapoi”, conform lui Baciu. Pentru toate acestea, el dă vina pe reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). ”Cei care lucrează la AFIR nu au nimic în comun cu realitatea din teren. Ca să pară mai interesanți, fiecăruia îi vine câte o idee. Chiar dacă e aberantă, ei o susțin. Sunt vreo 700 de procese în instanță cu AFIR. Majoritatea proceselor sunt câștigate de fermieri, pentru că aceste condiții impuse sunt aberante. A trecut un an și ceva din exercițiul nou financiar, dar nu se mișcă nimic. Batem pasul pe loc”, a precizat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

MICII PRODUCĂTORI, ÎN DEZAVANTAJ

La rândul ei, Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe - Agrostar cere adoptarea de urgență a unor măsuri fiscale care să-i stimuleze pe micii producători agricoli să adere la grupurile de producători și, astfel, să poată beneficia de fonduri europene, prin Submăsura 9.1 „Înființarea de Grupuri de producători în sectorul agricol”, programată pentru lansare în perioada 30 mai - 3 iunie. Federația Agrostar avertizează că ghidul solicitantului pentru această submăsură îi dezavantajează clar pe micii producători agricoli, care nu doar că e posibil să nu primească subvenția prevăzută, dacă se înscriu într-un grup de producători, întrucât cheltuielile depășesc cuantumul subvenției, dar pot ieși chiar în pierdere și pot rămâne fără terenuri. ”Micii producători nu au niciun avantaj. Ei vor avea cheltuieli mai mari decât subvenția pe care o primesc. Ba mai mult, ar putea ieși chiar datori și astfel își vor ceda terenurile ca să scape de datorii. Această submăsură ar trebui să le dea micilor producători șansa de a se dezvolta și a intra în zona de antreprenoriat”, a declarat consultantul pe fonduri europene Cristian Găină.

Reprezentanții AFIR văd în schimb doar partea plină a paharului. Ei au anunțat miercuri, 25 mai, într-un comunicat, că fondurile pentru finanţarea mai multor submăsuri au fost epuizate în primele 6 minute de la deschiderea sesiunii anuale. ”Suntem bucuroși de acest aflux de cereri pentru infrastructura rurală și este o dovadă că Programul a început să se deruleze la capacitate maximă. Nevoia de finanțare în mediul rural este uriașă și orice alocare pe care autoritățile ar face-o este insuficientă, dar fiecare ban care ajunge în satul românesc este important”, a declarat directorul general al AFIR, Eugen Popescu.