România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde euro, reprezentând, în medie, 2,8% din PIB-ul anual, în perioada 2007 - 2017, iar dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri au fost de 30,4 miliarde euro, respectiv 1,8% din PIB, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu - „Absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni“. În perioada 2007 - 2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice. Mugur Isărescu a precizat că, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii PIB pentru perioada 2007 - 2016 s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB. O rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale şi am ajunge la un PIB potenţial de aproximativ 5% anual - „Ca observator zilnic al situaţiei din pieţele valutare, pot să vă mai fac o mărturisire. Atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau ei vin numai parţial, se observă chiar zilnic în echilibrul din piaţa valutară“.