DIFERENŢE MARI DE LA O ZONĂ LA ALTA Proprietarul unui local de peste 300 metri pătraţi din centrul Constanţei va plăti, din 2014, un impozit forfetar de 21.420 lei (circa 4.780 euro). Cel mai mare forfetar din ţară, de 22.680 lei/an, va fi achitat de către localurile mai mari de 300 mp din zona A a Capitalei. Pe de altă parte, un restaurant de 150 mp va achita un impozit de circa 16.500 - 17.100 lei, în vreme ce o şaormerie de peste 50 mp va trebui să plătească cel puţin 11.000 lei către buget. Formula de determinare a taxei, propusă de Guvern, ia în calcul rangul localităţii, dar şi al zonei din municipii şi mari poli regionali (Constanţa, Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara), suprafaţa localului şi coeficientul de sezonalitate. Astfel, impozitul forfetar anual este determinat după formula k*(x+y*q)*z, unde k este valoarea impozitului standard (1.400 lei), x - variabila în funcţie de rangul localităţii, y - variabila în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z - coeficientul de sezonalitate, iar q - coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic de desfăşurare a activităţilor. Variabila q este unică pentru toată ţara şi are o valoare de 0,8. Aşadar, la un restaurant de 100 mp, diferenţele sunt semnificative de la o zonă la alta. Spre exemplu, un local de 100 mp dintr-o comună va plăti 1.785 lei/an, în timp ce un restaurant cu aceleaşi dimensiuni amplasat în Bechet (Dolj), oraş cu 3.657 de locuitori, va achita de trei ori mai mult, respectiv 5.600 de lei/an. Diferenţele sunt semnificative şi între oraşe şi municipii. Astfel, un restaurant de 100 mp din centrul unui oraş-municipiu va achita anual 10.640 lei, aproape dublu faţă de suma datorată de către proprietarul unui restaurant dintr-un oraş care nu are rang de municipiu. În cazul unui restaurant de 150 mp amplasat într-un municipiu, impozitul anual se va ridica la 14.000 lei.

MAMAIA ARE STATUT SPECIAL Proiectul Guvernului nu face diferenţieri între restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică sau catering, cum ar fi fast-food-urile, care vor plăti un impozit similar, în funcţie de suprafaţa spaţiului util. De menţionat că staţiunile montane, de pe litoral sau cele balneoclimaterice au un statut special, cu o variabilă în funcţie de rangul localităţi egală cu cea a oraşelor fără rang de municipiu (2) şi un coeficient de sezonalitate mai mic decât al oraşelor, de 0,35. În acest caz, proprietarul unui restaurant din Predeal, Sinaia, Eforie sau Mamaia va plăti un impozit forfetar mai mic decât cel din Bechet.

CUM CALCULAŢI IMPOZITUL Potrivit proiectului de lege, care va fi trimis săptămâna viitoare în Parlament, variabila în funcţie de rangul localităţii (X) are următoarele valori: Bucureşti - Zona A = 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12,5; cei şapte poli (între care şi Constanţa) - Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11; în municipii - Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5. Apoi, variabila în funcţie de suprafaţa localului (Y) va avea următoarele valori: 0 - 30 mp = 2; 31 - 50 mp = 4; 51 - 70 mp = 6; 71 - 90 mp = 8; 91 - 120 mp = 10; 121 - 160 mp = 14; 161 - 200 mp = 16; 201 - 240 mp = 18; 241 - 300 mp = 20; peste 300 mp = 25. Coeficientul de sezonalitate (Z) va fi de 0,45 pentru Bucureşti şi cei şapte poli, de 0,4 pentru municipii şi oraşe, 0,35 pentru staţiuni şi 0,15 pentru comune. Iată şi un exemplu: pentru un restaurant de peste 300 mp din Constanţa, formula k*(x+y*q)*z devine 1.400*(14+25*0,8)*0,45, adică 21.420 lei/an.

PE ULTIMA SUTĂ DE METRI Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cu o taxă fixă cota de 16% pe profit sau cea de 3% pe cifra de afaceri, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă. Potrivit ministrului delegat pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, „taxa plătită de firme va fi mai mică decât impozitul de 16% pe profitul calculat şi raportat corect”. Mediul de afaceri a contrat în mai multe rânduri proiectul, astfel încât coeficienţii de sezonalitate să reflecte mai bine realitatea economică.