Alegerile parlamentare din R. Moldova au chemat la urne 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot. Scrutinul pentru reînnoirea Parlamentului de Chișinău reprezintă însă un vot crucial pentru legitimarea orientării pro-europene adoptată de Guvernul premierului Iurie Leancă care a semnat în vară Acordul de Asociere cu UE sau revenirea la politica de apropiere de Rusia și Uniunea Vamală prin înfrângerea formațiunilor politice democratice. VOT LA CONSTANȚA! Într-o țară ajunsă într-o stare de înapoiere și sărăcie lucie în urma destrămării fostei Uniuni Sovietice, populația și-a pierdut entuziasmul pentru alegeri. Independența câștigată din 1991 a fost departe de a împlini speranțele populației pentru un trai mai bun, iar emigrația i-a dus departe de țară pe tineri. La ora 12,30 Comisia Electorală Centrală anunța că abia 21% dintre alegători se prezentaseră la vot. În afara granițelor, scrutinul a suscitat mai mult entuziasm ca niciodată, tendință sesizată de autoritățile de la Chișinău care au dublat practic numărul secțiilor de votare. Chiar și așa moldovenii nu au scăpat de cozi la Moscova, Roma sau Timişoara. La Constanța s-a deschis una dintre cele 11 secții de pe teritoriul României și pe tot parcursul zilei de ieri s-a votat în mod constant fără a se forma cozi. Secția de vot cu numărul 350, organizată în sediul cantinei Universității „Ovidius” de pe bulevardul Mamaia 124, a pus la dispoziția celor circa 500 de alegători estimați patru cabine de vot și opt ștampile. „Ne dorim ca toți cetățeni cu drept de vot să își exercite acest drept și am depus efortul necesar ca să asigurăm condiții bune pentru alegătorii care se află la Constanța”, ne-a declarat președintele secției de vot 350 Eugen Rusu, care a precizat că, la nevoie, procesul de vot ar putea fi prelungit cu două ore după ora 21,00 pentru a permite tuturor celor prezenți să voteze. „Votăm cu gândul la cei rămași acasă și ne dorim să revenim odată acasă. Sperăm la mai bine și la o menținere a apropierii de UE și România”, ne-a declarat un bărbat de 44 de ani, angajat în construcții care a venit la vot alături de familie. „Votăm a doua oară la Constanța. Sperăm la binele țării și să ia direcția corectă așa cum a luat-o și România. Suntem optimiști că voturile noastre din diaspora își vor spune cuvântul. Sperăm că tineretul nostru se va trezi, să înțeleagă că votul lor contează!”, ne-a spus și Zdrobeu Vasile de 40 de ani, care a venit la vot alături de soția Ana. „Avem speranță pentru copiii noștri, să aibă un viitor mai bun!”, a continuat la rândul ei, Ana. Tinerii studenți basarabeni din România s-au mobilizat însă exemplar. Circa 6.500 de studenți au votat în marile orașe din România, ajutați de o hotărâre a Guvernului Ponta care le-a asigurat transport gratuit cu trenul. În total, pe teritoriul României au votat peste 10.000 de moldoveni. INFORMATIZARE CU EMOȚII În a doua parte a zilei și alegătorii din R. Moldova au părut să se mobilizeze. Rata de participare a fost de 55,86%, după cum a anunţat Comisia Electorală Centrală (CEC), ceea ce înseamnă că alegerile au fost validate. Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în raionul Rezina cu 56,9%, iar cea mai redusă, în raionul Barabeasca cu 39,24%. La Chişinău rata de participare a fost mai mare decât media pe ţară, de 62,47%. Sistemul informatic de înregistrare a voturilor, folosit în premieră de CEC, a dat ceva emoții după închiderea urnelor. Primele rezultate parțiale care trebuiau anunțate la ora 23,00 au întârziat. Un alt motiv de întârziere a fost și prelungirea programului de vot în patru circumscripții. Până și site-ul CEC a dat rateuri după ora 23,00 pe fondul creșterii curiozității cu privire la primele rezultate, alimentate de legislația care îi împiedică pe președinții secțiilor de votare de a face comunicări mass-mediei. La ora 23,13 după numărarea a 30% din voturile exprimate o surpriză de proporţii era anunţată: Partidul Socialiștilor din R. Moldova se clasează pe primul loc cu 23,11%, urmat de Partidul Comunist din R. Moldova cu 20,3% din voturi. Abia apoi se clasează partidele pro-occidentale Partidul Liberal Democrat din R. Moldova cu 17,6% și Partidul Democrat cu 16,5%, la care se adaugă Partidul Comunist Reformator cu 6,41%, în timp ce Partidul Liberal cu 5,14%, Blocul Uniunea Vamală cu 4,72% și Partidul Liberal Reformator 1,36% par să nu fi trecut pragul electoral. Vom reveni cu detalii. MOMENTUL CONTROVERSEI Controversatul om de afaceri Renato Usatîi, al cărui partid Patria a fost exclus din cursa electorală din Republica Moldova, a fost aclamat duminică de mulţimea de alegători de la ambasada din Moscova, unde a mers să voteze. Mulțimea l-a întâmpinat pe omul de afaceri cu aplauze şi a scandat „Usatîi”, „Renato” și „Puterea e în adevăr”, relatează site-ul Unimedia.info. Chiar dacă în fața ambasadei R. Moldova la Moscova era o coadă imensă, oamenii și poliția i-au permis lui Renato Usatîi să voteze fără a ține cont de numărul de persoane care așteptau de câteva ore la ușa secției de votare. Ieri, la Moscova se înregistrau -10 grade Celsius, iar mulţi dintre cei prezenți au renunţat să mai stea la coada imensă. Renato Usatîi nu a avut însă de făcut o astfel de alegere. Dacă tot a intrat în față a și filmat momentul în care a pus ștampila pe buletinul de vot, deși acest lucru este ilegal. Acesta a votat partidul Patria, deși formațiunea sa a fost exclusă zilele trecute din cursa electorală. „Noi oricum vom câştiga şi mă bucur că sute de mii de oameni ne susţin”, a declarat controversatul om de afaceri convertit în politician, adăugând că moldovenii nu au fost întrebaţi unde vor să meargă, ci li s-a impus drumul spre UE. „Cât despre excluderea partidului Patria din cursa electorală, au spus că ei cred că suntem finanţaţi de peste hotare, adică ei cred, li se pare... sunt nişte aiureli”, a afirmat politicianul. „Aceasta a fost o înţelegere cu UE pentru a mă scoate din cursă, potrivit sondajelor, suntem pe locul doi, după comunişti. O să vedeţi că sute de mii de buletine o să fie cu ştampila la partidul Patria, ăsta e un protest, cu toate că nu vor fi considerate valabile”, a conchis Renato Usatîi. AJUTOR PENTRU MOBILIZARE Votul celor din R. Moldova are o altă dinamică decât cea a diasporei. Vineri seară, Ministerul rus al Apărării a anunţat că trupele sale au dublat, în 2014, numărul exerciţiilor militare în Transnistria, forţele ruse din regiune participând la peste 800 de activităţi militare. Este un gest de forță care pare să fi venit la momentul potrivit pentru cei care sprijină Partidul Comunist din R. Moldova sau pe socialiști, care potrivit sondajelor tronau pe primul loc în opțiunile deja exprimate. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, și-a exprimat temerile privind fraudarea alegerilor parlamentare. Acesta susține că actuala putere va falsifica alegerile pentru că „nu dorește să plece de la guvernare, nici în mod civilizat, nici în alt mod”. „Alegerile sunt organizate în așa mod că o să fie aceste falsificări”, a afirmat Vladimir Voronin după ce și-a exprimat votul într-o secție din Chișinău. Pentru premierul Iurie Leancă nu se pune problema de falsificări și a declarat, după ce și-a exercitat dreptul de vot, că „o Moldovă fără Europa nu poate fi”, estimând că situația complicată din regiune este fără precedent și că, din acest motiv, alegătorii trebuie să dea dovadă de rațiune. Premierul moldovean a subliniat că importanța alegerilor parlamentare este cu atât mai mare cu cât așteptările alegătorilor de la politicieni sunt foarte mari. „A fost un vot și cu emoții, dar și un vot cu o miză foarte mare. Vreau să sper că mâine dimineață, când ne vom trezi, vom vedea că nu am ratat această șansă. Pe de altă parte, vom simți o mult mai mare responsabilitate pe umerii noștri. Așteptările de la oameni sunt foarte mari și, de data aceasta, nu le mai putem trăda”, a precizat Iurie Leancă. PĂDURE FĂRĂ USCĂCIUNI... Nu toate au mers ca pe roate. Observatorii naţionali au anunţat o serie de nereguli în desfăşurarea procesului electoral, în timp ce misiunea internaţională de monitorizare a OSCE a precizat că scrutinul s-a desfăşurat fără probleme. Observatorii Promo-LEX au semnalat cazuri de agitaţie electorală în faţa secţiilor de votare, dar şi transportarea organizată a alegătorilor sau deteriorarea echipamentului din secţiile de votare. La capitolul probleme au fost însă și lipsa curentului electric sau lipsa seifurilor pentru păstrarea ștampilelor sau a buletinelor de vot. Circa 4.000 de observatori au monitorizat alegerile.