Desfăşurarea primului contingent al forţei ONU de interpunere în Liban mai are de aşteptat. Puţine din cele 49 de ţări reprezentate în cadrul reuniunii Departamentului Naţiunilor Unite pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii s-au arătat dispuse să trimită trupe pentru a consolida dispozitivul Căştilor Albastre existent în Liban. Deşi adjunctul secretarului general al ONU, Mark Malloch Brown, le-a solicitat ambasadorilor statelor participante la întîlnire să ofere date exacte asupra trupelor pe care sînt dispuse să le pună la dispoziţia comunităţii internaţionale şi calendarului de desfăşurare a acestora, răspunsurile au venit cu greutate şi fără convingere.

ONU spera ca primii 3.500 din cei 15.000 de militari ai forţei de menţinere a păcii să ajungă în Liban peste 10 zile. Din cele 23 de ţări care şi-au exprimat dorinţa de a participa, o treime au făcut promisiuni relativ ferme, în timp ce altele au pus condiţii sau au manifestat o atitudine prudentă. Cea mai mare dezamăgire a produs-o, însă, Franţa, care nu s-a arătat dispusă să trimită mai mult de 200 de oameni ca întăriri pentru ceilalţi 200 de militari francezi aflaţi sub comanda FINUL. Parisul va avea, însă, ultimul cuvînt, deoarece a promis să îi pună la dispoziţia ONU pe cei 1.700 de soldaţi care au participat la operaţiunea Balista, de evacuare a civililor francezi din Liban. Aceşti militari nu vor acţiona sub egida ONU, ci vor rămîne sub control francez. Ministrul italian al Apărării a declarat, vineri, că ţara sa şi-ar putea asuma conducerea forţei internaţionale desfăşurate de Naţiunile Unite în Liban, după refuzul Franţei de a asigura majoritatea efectivelor acesteia. Bangladesh, Indonezia, Malaezia şi Nepal au promis să desfăşoare fiecare forţe de valoarea a cel puţin un batalion, în timp ce Danemarca va trimite două nave de luptă. Italia, Spania, Egipt, Maroc şi Belgia au declarat că vor să mai reflecteze înainte de a se angaja ferm. Germania va trimite nave pentru a supraveghea coasta libaneză, dar nu va desfăşura trupe terestre.

Situaţia din teren pare însă calmă. În cursul zilei de vineri, peste 100 de camioane, transportoare blindate şi alte vehicule încărcate cu soldaţi libanezi au trecut rîul Litani şi au înaintat pînă la opt kilometri nord de frontiera cu Israelul. Lor li s-au alăturat trupele venite la bordul vaselor Marinei Militare în portul Tyr, din sudul ţării. În schimb, combatanţii Hezbollah par să fi dispărut fără urma. Una dintre misiunile dificile care îi aşteaptă pe soldaţii libanezi este identificarea şi detonarea bombelor şi proiectilelor căzute asupra Libanului, fără a exploda, pentru a evita apariţia unor noi victime în rîndul civililor. Conducerea grupării şiite a promis să coopereze cu trupele libaneze şi forţele ONU, dar a precizat că nu se va dezarma şi nici nu va părăsi regiunea de sud a Libanului.

Hezbollah distribuie compensaţii populaţiei libaneze

Mişcarea şiită Hezbollah a început, vineri, distribuirea a 12.000 de dolari familiilor ale căror locuinţe au fost distruse de raidurile israeliene efectuate în sudul Beirutului. Gruparea a anunţat că pînă în prezent a oferit compensaţii unui număr de 120 de familii, pentru a le ajuta să-şi închirieze un apartament, pe o durată de un an şi pentru a-l mobila. Hezbollah nu a specificat originea fondurilor care au fost utilizate în scopul despăgubirii proprietarilor celor aproximativ 15.000 de locuinţe distruse în urma ofensivei israeliene. Costurile iniţiativei par a se ridica la cel puţin 150 de milioane de dolari. Guvernul libanez încă nu a demarat o măsură similară. Un oficial din cadrul Hezbollah a declarat că "mişcarea are informaţii complete despre toate clădirile care au fost distruse sau afectate".

Manifestanţi israelieni cer demisia premierului Olmert

Aproximativ o sută de manifestanţi au cerut, joi seară, la Tel Aviv, demisia premierului israelian, Ehud Olmert, căruia îi reproşează modul în care a condus războiul din Liban. Armata israeliană, care se retrage acum din sudul Libanului şi guvernul statului evreu fac obiectul unor critici puternice în Israel, din cauza eşecului de a zdrobi Hezbollahul. Două sondaje de opinie publicate miercuri arată că două treimi din evreii din Israel sînt în favoarea înfiinţării unei comisii de anchetă în legătură cu războiul împotriva Hezbollah în Liban. În aceeaşi zi, Amir Peretz a ordonat o anchetă privind modul în care armata a purtat războiul împotriva mişcării şiite.

Premierul Olmert pare să aibă numai probleme. După ce a fost acuzat de afaceri imobiliare necurate, ieri, premierul a aflat că a rămas fără ministru de Justiţie. Consilierul juridic al Guvernului, Menny Mazuz, a decis să iniţieze o acţiune în instanţă împotriva ministrului Justiţiei, Haim Ramon, pentru hărţuire sexuală. Acţiunea l-a determinat pe ministru să îşi anunţe demisia din funcţie, pentru duminică. Ramon, membru al partidului Kadima, este acuzat că a sărutat, împotriva voinţei, o femeie militar, în timpul unei petreceri la care au participat numeroşi invitaţi, între care şi oficiali israelieni, la începutul campaniei împotriva Hezbollah. Ministrul a negat categoric acuzaţiile şi a susţinut în faţa poliţiei că el a fost victima hărţuirilor din partea tinerei înrolate. La rîndul său, deputatul Tzahi Hanegbi, membru al formaţiunii Kadima, urmează să fie urmărit judiciar pentru abuz în serviciu, corupţie, fraudă şi sperjur, infracţiuni pe care le-ar fi comis în timpul cît s-a aflat la conducerea Ministerului Mediului, între 1999 şi 2003.