Forţele afgane şi cele internaţionale îşi suspendă, luni operaţiunile ofensive împotriva miliţiilor Taliban, pentru a marca Ziua internaţională a Păcii, a anunţat, duminică, Ministerul afgan al Apărării. Ministrul Abdul Rahim Wardak a ordonat armatei să nu lanseze niciun atac asupra rebelilor decît pentru a răspunde eventualelor agresiuni. Directiva Ministerului afgan al Apărării este dublată de un ordin similar al generalului american Stanley McChrystal, comandantul Forţei Internaţionale de asistenţă pentru Securitate din Afganistan.

Ziua Internaţională a Păcii, instituită în 1981, a devenit din 2001 şi zi de comemorare şi consolidare a idealurilor de pace ale naţiunilor şi popoarelor. Potrivit unor informaţii neconfirmare, şi luptătorii Taliban au anunţat că nu vor lansa atacuri în cursul acestei zile. În cel mai recent şi sîngeros atac al miliţiilor Taliban, şase militari italieni şi zece civili afgani au fot ucişi joi, la Kabul, în urma unui atac sinucigaş de amploare împotriva trupelor NATO. În ciuda acestui semn de pace, liderul miliţiilor Taliban, mollahul Omar, a avertizat că trupele străine aflate în Afganistan vor avea parte în curînd de “o înfrîngere fără echivoc”. Cu cîteva săptămîni înainte de împlinirea a opt ani de la înlăturarea regimului său, mollahul Omar a descris Afganistanul drept “un mormînt pentru trupele coloniale”. Într-o declaraţie care marchează încheierea Ramadanului, liderul Taliban s-a referit la “pierderile enorme şi moralul în scădere” în rîndurile celor circa 100.000 de militari străini, confruntaţi cu o intensificare a atacurilor, soldate cu peste 350 de victime de la începutul anului.

Comandant suprem şi fondator al miliţiilor Taliban, mollahul Omar se ascunde probabil în zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, în apropierea graniţei cu Afganistanului, precum liderul al-Qaida, Osama ben Laden. Acesta a apreciat că Guvernul preşedintelui Hamid Karzai este “corupt şi tiranic”, iar corupţia endemică a Guvernului-marionetă, deturnările de bani, traficul de droguri, existenţa reţelelor mafiote, tirania şi brutalitatea comandanţilor militari fac parte din planurile coloniale. Pentru prima dată, de la îndepărtatea regimului Taliban, aliaţii americani par a da parţial dreptate acuzaţiilor formulate de opoziţia afgană. “Desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 20 august din Afganistan pune probleme grave”, a declarat, duminică, preşedintele american, Barack Obama, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune CNN. Conform rezultatelor preliminare anunţate în cursul acestei săptămîni, preşedintele afgan în exerciţiu, Hamid Karzai, a obţinut circa 55% din voturi în urma alegerilor, care au fost însă marcate de numeroase nereguli. Renumărarea celor cîteva sute de mii de voturi contestate în alegerile prezidenţiale din Afganistan ar putea dura şase săptămîni şi, în cazul convocării unui al doilea tur de scrutin, acesta nu ar putea avea loc înainte de primăvara anului viitor. În cazul în care numărul voturilor invalide va atinge un anumit prag, preşedintele Karzai ar putea fi nevoit să intre într-un al doilea tur de scrutin, alături de principalul său contracandidat, fostul ministru al Afacerilor Externe Abdullah Abdullah, care a obţinut, conform rezultatelor preliminare, 28% din voturi.

Miza alegerilor este importantă, în condiţiile în care Hmid Karzai, care a preluat conducerea ţării după înlăturarea regimului Taliban de către forţele internaţionale, este criticat tot mai frecvent atît de administraţia de la Washington, cît şi de guvernele ţărilor occidentale care au trimis trupe în Afganistan, în principal din cauza corupţiei din instituţiile afgane. Un semnal este că CIA îşi sporeşte semnificativ prezenţa în Afganistan, unde va dispune de una dintre cele mai importante reprezentări din istoria sa, rivalizînd ca dimensiuni cu cele aflate în Irak şi Vietnam în momentul culminant al războaielor din cele două ţări. Informaţiile privind efectivele de agenţi, analişti sau ofiţeri operativi sînt strict secrete, însă un oficial american a declarat că Agenţia Centrală de Informaţii dispune deja de aproape 700 de membri ai personalului în Afganistan.

Sporirea efectivelor CIA are loc în paralel cu consolidarea dispozitivului militar american din Afganistan, iar agenţii vor avea de îndeplinit o gamă largă de misiuni - colaborare cu unităţi ale forţelor speciale pentru urmărirea ţintelor cu valoare informativă ridicată, evaluarea stării de spirit a populaţiei în provinciile unde opinia publică devine favorabilă miliţiilor Taliban sau strîngerea de informaţii privind nivelul corupţiei în rîndurile Guvernului afgan. Timp de opt ani, CIA a avut ca priorităţi în Afganistan urmărirea membrilor al-Qaida, relaţiile cu liderii militari locali şi refacerea serviciului de spionaj afgan, însă actualul comandant al forţelor americane, generalul Stanley McChrystal, intenţionează să pună accentul pe protejarea populaţiei afgane şi combaterea corupţiei.