Atacurile teroriste din Europa au arătat că anii de antrenament ai forțelor de securitate de elită din Germania sunt egali cu zero, din cauză că abilitatea dobândită în negocierea cu teroriștii pentru eliberarea ostaticilor sau pentru combaterea atacurilor armate este complet depășită de provocările cu care se confruntă oamenii legii în realitate. Combaterea terorismului sau a așa-numiților lupi singuratici, acei indivizi care se radicalizează în intimitatea propriilor locuințe, via internet, devenind din vecinii retrași, dar amabili, veritabili asasini în serie, cu sânge rece, solicită tot mai mult forțele speciale germane, pregătite pentru cu totul alt gen de amenințări, înainte de atentatele sângeroase de la Paris, Bruxelles și, mai nou, Munchen sau Ansbach, în landul german Bavaria. Aceasta este concluzia trasă de Jerome Fuchs, comandantul GSG9, dispozitivul forțelor de securitate germane de elită, într-un interviu acordat publicației germane ”Bild”, citată de Russia Today. ”Teroriștii din Stat Islamic acționează foarte ferm, fără pic de ezitare, dar și diferit, de la un atac la altul, ceea ce necesită o abordare la fel de fermă și rapidă și din partea forțelor de intervenție”, a declarat Fuchs, care conduce forțele de contraterorism din 2014. El a răspuns astfel întrebării celor de la ”Bild” privind gradul de pregătire al GSG9. El a precizat că unitatea din comanda sa are relații permanente cu alte unități de același gen din lume, cum ar fi SAS, Delta Force, FBI Hostage Rescue Team sau Yamam din Israel, pentru un schimb activ de informații. Aceste servicii însă au beneficiat de antrenament diferit de cel urmat de unitatea similară din Germania. ”Noi nu avem capacitatea de a face față unui atentat de proporțiile celor de la Nisa, Paris sau Bruxelles”, a recunoscut Fuchs. ”În asemenea situații, trebuie să ajungem la locul atacului imediat și să intervenim rapid pentru oprirea teroriștilor și capturarea lor, ăsta este modul de operare adaptat atacurilor actuale”, a precizat Fuchs.

Germania nu a avut de-a face cu vreun atac terorist major până la cel de la Munchen. În ciuda informațiilor primite de serviciile germane de securitate care sugerau că gruparea teroristă Stat Islamic și-ar putea infiltra luptătorii printre imigranții primiți de Germania începând de anul trecut, atacurile teroriste din ultimele săptămâni au luat prin surprindere serviciile speciale de intervenție germane. Duminica trecută, un imigrant sirian de 27 de ani, care urma să fie expulzat în Bulgaria, a detonat o bombă artizanală la Ansbach, în Bavaria, punându-și capăt zilelor, dar rănind și 12 persoane din jurul său. Un alt azilant sirian a omorât o gravidă și a rănit alte cinci persoane, în plină stradă, prin înjunghiere, la Reutlingen. Însă, de departe, cel mai solicitant și sângeros atac a fost cel de la Munchen, comis de un german de origine iraniană, care a deschis focul la mall-ul Olympia, omorând nouă persoane de religie musulmană și rănind alte 35 de persoane, deoarece avusese de suferit în școală din cauza unor colegi musulmani. Un motiv incredibil pentru atacatorul musulman însuși și cu atât mai greu de intuit de forțele germane de securitate, dacă ar fi fost să fi prevenit această tragedie. Chiar dacă atacatorul s-a împușcat în fața polițiștilor, Fuchs susține că forțele din comanda sa au acționat corespunzător pentru rezolvarea crizei de la Munchen. GSG 9 sau Grupul de Protecția Frontierelor a fost creat la scurt timp după atentatul de la Olimpiada din 1972 de la Munchen, când organizația teroristă palestiniană Septembrie Negru a omorât doi atleți israelieni în Satul Olimpic, în timpul unei acțiuni eșuate de salvare a unor ostatici de către poliția germană.

Între timp, după seria de atacuri care a îndoliat Germania, cererea de arme de apărare a atins un nivel-record în 2016, după cum relevă datele poliției. Experții în arme de foc de uz civil susțin că dorința germanilor de a deține arme de apărare non-letale este justificată și a apărut la toate categoriile sociale, de la muncitori necalificați la profesori. Motivul acestei cereri crescute de armament non-letal vine din sentimentul tot mai accentuat de nesiguranță simțit de germani după atacurile din ultima lună. Într-o țară cu cea mai strictă legislație în materie de arme din Europa, creșterea cererilor pentru permise de port-armă cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut este uriașă, chiar dacă majoritatea permiselor sunt eliberate pentru pistoale cu gloanțe oarbe sau pistoale cu gaz, adică nu arme letale. Permisele pentru astfel de arme nu necesită verificări psihiatrice sau teste speciale, care sunt obligatorii în cazul permiselor pentru armele letale. O persoană poate deține o armă non-letală în Germania dacă are vârsta legală, respectă legea și pare de încredere, dar nu are voie să poarte arma la evenimente organizate în locuri publice, cum ar fi concertele, de exemplu.

Autoritățile germane admit totuși că posibilitatea achiziționării de arme de pe piața neagră le creează mari probleme, pentru că atacatorul de la Munchen, de exemplu, își procurase o armă letală fără să aibă permis.