Forumul european al romilor şi nomazilor (FERV) a cerut preşedintelui francez, Francois Hollande, să oprească dezafectarea taberelor romilor, în lipsa unei soluţii alternative, conform promisiunilor sale din timpul campaniei. Preşedintele Forumului, Rudko Kawczynski, a remarcat că ”politica Guvernului socialist în problema romilor se înscrie, pentru moment, în continuarea celei a fostului preşedinte Sarkozy”. Reunind cele mai mari organizaţii nonguvernamentale din Europa şi peste 1.500 de asociaţii naţionale ale romilor şi nomazilor din majoritatea celor 47 de state ale Consiliului Europei, FERV este cea mai mare organizaţie pentru apărarea drepturilor romilor din Europa şi dispune de un acord de parteneriat specific cu Consiliul Europei. Kawczynski cere Franţei o schimbare radicală a politicii şi o îndeamnă să ridice restricţiile privind accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari, pentru a facilita integrarea romilor. Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a pledat pentru ca statele de provenienţă ale romilor să îşi asume responsabilitatea pentru integrarea minorităţilor lor.

FONDURI UE PENTRU ROMI Arno Klarsfeld, preşedintele Biroului francez pentru Imigraţie şi Integrare, apreciază că populaţia de etnie romă din statele europene trebuie recunoscută ca populaţie europeană şi cere accesarea fondurilor speciale destinate integrării acesteia. ”De-a lungul secolelor, în Europa, romii au fost consideraţi indezirabili, au fost vânaţi, încarceraţi, agresaţi sau ucişi. Nici secolul XX nu a arătat mai multă clemenţă faţă de ei, în timp ce Franţei nici nu îi pasă”, apreciază oficialul, amintind că au fost deportaţi la Auschwitz, iar între 200.000 şi 400.000 au murit în lagărele de exterminare sau masacraţi. ”În 1993, părinţii mei, un grup de fii şi fiice ai evreilor deportaţi din Franţa, câţiva tineri şi eu însumi am manifestat la Rostok, în Germania, unde mai multe locuinţe ale romilor fuseseră arse de extrema dreaptă, împotriva intenţiei Guvernului german de a-i deporta în fosta Iugoslavie, pe atunci în război, unde riscau să fie masacraţi de miliţiile locale. Rezultatul, o luptă cu poliţia şi câteva zile de închisoare pentru mine, a povestit Klarsfeld.

SANCŢIUNI FINANCIARE? Situaţia din 1993 a fostei Iugoslavii nu este cea a României de azi, romii nu înfruntă un risc vital. Cei care rămân în Franţa peste trei luni, fără resursele necesare, revin acasă de bunăvoie, cu biletul de avion asigurat şi cu 300 de euro de persoană şi 100 de euro pentru fiecare copil. Unii, care au acceptat să intre într-un program agreat de Biroul francez pentru Imigraţie şi Integrare şi un comitet prezidat de la Bucureşti de ambasadorul Franţei, pot primi echivalentul a 2.600 de euro, constând în materiale necesare integrării stabile în România, dar numai 2% din ei beneficiază efectiv de această măsură. Problema romilor se adresează Franţei, statelor de provenienţă a acestor populaţii, dar şi UE, crede Klarsfeld. Ei dispun de o limbă, o cultură, o istorie, o identitate, inteligenţă şi talent, astfel încât este de datoria UE să impună României, Bulgariei şi Ungariei să asigure cu adevărat accesul tinerilor romi la educaţie şi să sancţioneze financiar aceste state, dacă nu o fac. De asemenea, este datoria UE să faciliteze obţinerea de fonduri speciale în vederea sprijinirii acestor populaţii dar, aparent, nici România nu schiţează niciun gest pentru a utiliza fondurile alocate de UE special pentru integrarea romilor. Aşadar, banii există dar ceea ce lipseşte este voinţa de a-i cheltui în interesul romilor, a conchis oficialul francez.