Fostul director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Constantin Chera, a fost condamnat la doi ani și opt luni cu suspendare sub supraveghere în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de abuz în serviciu. În aceeași speță, magistrații Tribunalului Constanța au dispus față de Virgil Lungu, fostul director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Constanţa, o pedeapsă de un an și șase luni cu suspendare condiționată pentru infracțiunea de conflict de interese în formă continuată. De asemenea, potrivit sentinței, Constantin Chera trebuie să plătească suma de 224.627 de lei către MINAC. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Constanța. Cei doi au fost deferiți justiției de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit anchetatorilor, în 2005, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil construirii autostrăzii A2 Cernavodă - Constanţa şi centurii ocolitoare a Constanţei, cu condiţia ca supravegherea lucrărilor arheologice din zonă să fie făcută de MINAC. Avizul a fost comunicat conducerii muzeului de la acea dată, în speţă lui Constantin Chera, care, ulterior, a eliberat un deviz estimativ al costurilor lucrărilor cu suma de peste şase milioane de lei. Procurorii spun că, în anul 2008, reprezentanţii consorţiului italo-german Astaldi - Max Boegl, care a construit autostrada A2, au mers la MINAC pentru încheierea contractului ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la autostrada A2 şi la centura ocolitoare. Conform DNA Constanţa, în noiembrie 2008, directorul de la acea vreme, Constantin Chera, ar fi refuzat încheierea acestui contract, motivând că muzeul nu are bani, infrastructură şi logistică, deşi, conform legii, finanţarea ar fi căzut în sarcina firmei constructoare... În schimb, Chera i-ar fi îndrumat pe reprezentanţii Astaldi către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Constanţa, pentru a li se recomanda o firmă cu care să colaboreze.

Conform procurorilor, în momentul în care au ajuns la sediul DJCCPCN Constanţa, reprezentanţii Astaldi au văzut pe uşa compartimentului care elibera avize de lucrări un afiş pe care scria că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică, firma respectivă fiindu-le recomandată tuturor persoanelor interesate. Seriozitatea şi eficienţa acestei societăţi au fost confirmate, potrivit DNA, şi de directorul de la acea dată al DJCCPCN Constanţa, Virgil Lungu, care s-a oferit să le dea reprezentanţilor Astaldi o recomandare scrisă. Zis şi făcut... În ianuarie 2009, Astaldi şi Deprom au încheiat contractul de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul lucrărilor la autostrada A2 şi la centura ocolitoare. Ulterior, în mai 2009, SC Deprom a încheiat cu MINAC un contract de prestări servicii, în baza căruia angajaţii specialişti ai muzeului urmau să lucreze, practic, pentru SC Deprom. Procurorii spun că fostul director Chera ar fi păgubit astfel patrimoniul muzeului cu 4.406.056,11 lei, pentru că a primit mai puţini bani de la Deprom decât ar fi încasat de la Astaldi dacă ar fi acceptat să lucreze direct cu firma italo-germană. Constantin Chera a negat, la data izbucnirii scandalului, acuzațiile procurorilor DNA.

La rândul lui, Virgil Lungu a fost acuzat că, în perioada 8 iunie 2010 - 9 decembrie 2011, a emis 14 certificate de descărcare de sarcină arheologică (n.r. - documentele atestau faptul că locul în care urma să se ridice o construcţie nu este sit arheologic), în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de MINAC, unitate la care era angajat în acelaşi timp. Procurorii spun că două dintre certificate au fost eliberate de Lungu pe baza rapoartelor întocmite chiar de el.