CONDIŢII PROPICE Robotul american Curiosity a descoperit pentru prima dată, pe suprafaţa planetei Marte, dovezi directe ce atestă existenţa unui fost lac cu apă dulce pe Planeta Roşie, au anunţat cercetătorii americani. Deşi nu mai există apă la ora actuală în acea zonă de pe Marte, testele de foraj şi analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe o serie de roci dense i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să afirme că în trecut au fost întrunite condiţiile necesare pentru ca acel lac să susţină viaţa microbiană, în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani. Această vârstă coincide cu cele mai vechi urme de viaţă descoperite pe Terra.

Rocile analizate conţin urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot şi sulf şi furnizează condiţii ideale pentru o viaţă microbiană elementară. Mici forme de viaţă bacteriană, cunoscute sub numele de chemolitoautotrofe, se dezvoltă în condiţii similare pe Terra şi se găsesc, în general, în peşteri sau sub nivelul mării, în cratere hidrotermale. Deşi nicio formă de viaţă nu a fost detectată în acele roci, robotul Curiosity, care a forat în fragmente de gresie şi de argilit, a găsit minerale argiloase, ce sugerează o interacţiune cu apa.

UN INSTRUMENT SOFISTICAT Gresia descoperită de Curiosity pare să fie similară cu aceea care există în fluviile de pe Terra, fapt care îi face pe oamenii de ştiinţă să sugereze că un fluviu izvora în trecut din acel lac situat la poalele unui munte. S-au descoperit deja dovezi care atestă existenţa apei pe Marte, într-o altă zonă de pe suprafaţa Planetei Roşii, iar analizele realizate de alte sonde de pe orbita marţiană au venit în sprijinul teoriei potrivit căreia lacurile marţiene ar fi putut să existe în trecutul acestei planete. Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că Planeta Roşie a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind, de altfel, principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani. Aceste ultime rezultate aduc dovada cea mai grăitoare a faptului că Marte a putut, la un moment dat, să întrunească condiţiile necesare pentru ca viaţa să se dezvolte.

NASA, agenţia spaţială americană, a ales acel crater pentru diversele straturi sedimentare pe care le conţine şi care ar putea să îi ajute pe cercetători să dateze perioadele în care Marte a fost propice vieţii. Următoarea etapă a misiunii roverului Curiosity va consta în analizarea unor eşantioane prelevate din rocile de la suprafaţa craterului, pentru a strânge mai multe dovezi ale unui mediu locuibil. Aceste noi descoperiri reprezintă un progres tehnic uriaş şi dau încredere în viitorul acestei misiuni extrem de costisitoare. Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii NASA din Laboratorul Pasadena din California.