Tribunalul Constanţa a respins, ieri, cererile de eliberare formulate de Mariana Ciuciuleacă, fosta şefă a PP-DD Constanţa şi totodată administratorul firmei SC Maria Recuperări Creanţe SRL, arestată pentru constituire ori aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, complicitate la dare de bani cu dobândă şi instigare la lipsire de libertate. Avocatul ei a solicitat instanţei revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea. „Clienta mea este acuzată pentru nişte infracţiuni ce ar fi fost comise în 2006, însă textul de lege invocat de procurori a intrat în vigoare în 2011. În plus, Mariana Ciuciuleacă nu era prietenă cu nicio persoană acuzată de implicare în grupul infracţional”, a pledat avocatul Adrian Avram, apărătorul Marianei Ciuciuleacă. În replică, procurorul de şedinţă a susţinut că probele adunate împotriva fostei şefe a PP-DD Constanţa sunt incontenstabile, mai ales că există şi interceptări telefonice care o incriminează. Reamintim că, în acelaşi dosar cu Ciuciuleacă, au fost arestaţi fostul colonel de Jandarmerie Nicolae Aldea şi Valentina Stănculescu, acuzaţi de constituire ori aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, şantaj în formă continuată şi dare de bani cu dobândă.

ACUZAŢII Potrivit anchetatorilor, din 2006, cei trei au constituit un grup infracţional al cărui lider era Aldea. Sarcina Marianei Ciuciuleacă era să recruteze persoane pe care să le convingă să împrumute bani de la Aldea. Stănculescu era cea care se ocupa de contracte şi de colectarea cametei. Creditorii încheiau contracte la notar pe sumele împrumutate şi altele cu termen de rambursare de o lună, pentru dobânzile aferente, acestea fiind atât de mari încât nu puteau fi achitate la timp. Potrivit anchetatorilor, pentru sumele pe care reuşeau să le achite, victimele nu primeau chitanţe şi figurau în continuare ca rău-platnici. Acestora li se percepeau noi dobânzi şi erau constrânşi şi la plata unor penalităţi, fiind obligaţi să facă alte împrumuturi, numai pentru camăta restantă. Ulterior, victimele erau ameninţate cu executarea silită a sumelor integrale de către Stănculescu şi Ciuciuleacă.