Numeroşi experţi şi oameni politici din fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est au cerut deschiderea arhivelor serviciilor secrete comuniste, pentru a pemite regiunii să încheie socotelile cu trecutul. Multe state din zonă nu au permis accesul liber la arhive, la peste 17 ani de la căderea comunismului şi sînt afectate de divulgări de informaţii şi acuzaţii de colaboraţionism la adresa unor persoane cunoscute şi oficiali. Politicienii şi istoricii afirmă că modul în care fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est abordează trecutul reprezintă măsura maturităţii democraţiei.

Reprezentanţii instituţiilor ce gestionează arhivele din Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria şi-au împărtăşit experienţele cu politicienii în cadrul unei conferinţe organizate la Sofia. Subiectul este controversat, unii oficiali susţinînd că o mare parte a arhivelor au fost distruse sau falsificate, iar deschiderea acestora nu va face lumină în ceea ce priveşte evenimentele petrecute în trecut.

Fosta Germanie de Est a abordat problema arhivelor Stasi la începutul anilor '90. Cehia a interzis foştilor agenţi secreţi şi colaboratorilor să acceadă la funcţiile publice, în timp ce Slovacia a publicat pe Internet numele foştilor agenţi. România, unde serviciile de securitate comuniste au dispus de peste 500.000 de ofiţeri şi milioane de informatori pentru a spiona populaţia, a încheiat procesul de deschidere a arhivelor, anul trecut. În alte state foste comuniste, precum Polonia sau Ungaria, dosarele s-au dovedit a fi un măr al discordiei. Subiectul a fost discutat, însă au fost adoptate puţine măsuri practice. Bulgaria a fost statul care a reacţionat cel mai lent la deschiderea arhivelor. Ministrul de Interne, Rumen Petkov, a reiterat dorinţa de a deschide arhivele, însă a declarat că ar trebui să fie făcută o distincţie între informatorii politici şi agenţii ce au colaborat "pentru apărarea securităţii statului".