Foşti oficiali americani care au susţinut independenţa Kosovo s-au întors, la 13 ani după bombardamentele NATO care au alungat forţele sârbe din această provincie, în calitate de oameni de afaceri, spre nemulţumirea sârbilor. În Kosovo, regiune care şi-a proclamat independenţa, respinsă de Serbia, în 2008, ”opinia generală este că ar trebui să-i avem drept parteneri de afaceri pe aceia pe care îi cunoaştem sau în care avem încredere”, a explicat analistul politic Ardian Arifaj.

Membri ai administraţiei Clinton, fostul general Wesley Clark, aflat la conducerea campaniei militare din primăvara lui 1999, precum şi Madeleine Albright, secretar de Stat în acea perioadă, se bucură de un asemenea prestigiu în Kosovo, încât străzile le poartă numele, Bill Clinton având chiar o statuie la Priştina. Wesley Clark a cerut, în iunie, la Priştina, o licenţă pentru concesionare în vederea exploatării resurselor de carbon în numele companiei canadiene Endivity, pe care o conduce. Endivity cere, totodată, autorizaţia de a produce carburant sintetic din cărbune, promiţând să investească până la şase miliarde de dolari în şase ani, sumă uriaşă, având în vedere că bugetul de stat pentru 2013 a fost fixat la 1,42 miliarde de euro. Din moment ce nu există nicio lege care să autorizeze Guvernul să acorde o concesiune, autorităţile au avut deja o reacţie rapidă. Un proiect de lege a fost deja pregătit şi va fi supus ulterior Parlamentului, a asigurat o sursă oficială, sub protecţia anonimatului. Madeleine Albright, aflată la conducerea companiei Albright Capital Management, caută, în cadrul unui consorţiu, să preia compania de telecomunicaţii PTK, una dintre cele mai profitabile din Kosovo. Priştina speră să obţină peste 300 de milioane de euro pentru vânzarea unui pachet de 75% din acţiunile PTK, companie cu profit anual de aproximativ 40 de milioane de euro. Rezultatul licitaţiei va fi anunţat în curând, însă în opinia cotidianului local ”Zeri”, premierul şi fostul comandant al gherilei care a luptat pentru independenţă, Hashim Thaci, urmează să se confrunte cu o alegere dificilă, deoarece PTK este dorită de o altă companie, care beneficiază de lobby din partea unui fost trimis special al lui Bill Clinton în Balcani, James W. Pardew. Thaci nu a dezminţit niciodată informaţiile provenite din acest cotidian. Salutând ”contribuţia deosebit de importantă a SUA la crearea statului Kosovo”, ministrul Dezvoltării, Besim Beqaj, asigură că ”Priştina nu va face nicio favoare în ceea ce priveşte privatizările”, un proces constant umbrit de acuzaţii de corupţie.

”Odată cu întoarcerea lui Madeleine Albright şi a lui Wesley Clark pentru interese economice, putem spune că ucigaşul revine întotdeauna la locul crimei”, a declarat Marko Jaksic, unul dintre liderii naţionalişti ai mişcării sârbilor din Kosovo. La Belgrad, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Miki Mihajlovic a apreciat că ”această realitate trădează ipocrizia lor şi compromite SUA şi imaginea lor în lume”. Campania NATO care a vizat oprirea represiunii (1989-1999) desfăşurate de forţele sârbe în Kosovo, a făcut aproximativ 500 de victime în rândul civililor sârbi, potrivit organizaţiei Human Rights Watch, provocând pagube în infrastructura Serbiei, estimate la 30 de miliarde de dolari. În Kosovo, alte companii americane pentru care foşti membri ai administraţiei Clinton au făcut lobby au obţinut contracte, îndeosebi grupul Bechtel, care a semnat, în 2010, un contract pentru construcţia unei autostrăzi pentru o sumă estimată la 900 de milioane de euro. Serbia denunţă procesele de privatizare din Kosovo, unde mai multe întreprinderi au fost cumpărate de companii străine, începând cu 2002 şi a făcut cunoscut faptul că va contesta tranzacţia PTK în faţa justiţiei internaţionale.